Când Rusia a anexat Crimeea, în martie 2014, Kremlinul a instalat imediat la conducere şeful unei bande supranumit ‘Gobelin’-ul pentru a face ca ‘ordinea’ să domnească şi a controla peninsula. El s-a achitat de această sarcină.
Când agenţii ruşi au răpit un ofiţer de poliţie estonian, Eston Kohver, care se interesa prea îndeaproape de mafia rusă, Moscova a folosit reţelele crimei organizate pentru a efectua operaţiunea.
Mafia a jucat şi joacă un rol important în conflictele în care Moscova este implicată, fie că acestea sunt în Transnistria, enclavă rusă între Republica Moldova şi Ucraina, Osetia de Sud, separată de Georgia în 1992, Abhazia, care nu se mai supune jurisdicţiei Tbilisi din acelaşi an, sau Donbas, în estul Ucrainei.
Nu este doar o imagine facilă când regimul preşedintelui Vladimir Putin este descris ca un stat mafiot, ci realitatea. Nu numai că Kremlinul şi reţelele crimei organizate sunt foarte apropiate, ci Moscova le foloseşte ca instrumente ale politicii sale.
Regimul rus foloseşte ameninţările, intimidarea şi violenţa pentru a-şi atinge scopurile şi a se debarasa de adversarii săi, explică Radio Europa Liberă.
Acest stat mafiot are consilieri şi reprezentanţi respectabili ca orice organizaţie a crimei organizate care se respectă.
Tot în tradiţia sindicatelor crimei, clanul lui Putin se doreşte a fi apropiat de biserică şi anume de Biserica Ortodoxă Rusă, revendicând şi instrumentalizând un naţionalism extrem. Ideologia vehiculată este destul de simplistă, dar eficientă. Rusia este înconjurată de inamici, începând cu americani şi occidentalii europeni, care nu au decât singura ambiţie de a înjosi, de a umili şi de a slăbi această ţară.
Printre liderii acestui sindicat se află în special Vladimir Iakunin. Potrivit unei anchete realizate de bloggerul rus care luptă împotriva corupţiei Aleksei Navalnâi, Vladimir Iakunin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin şi patronul Căilor ferate din Rusia, controlează un imperiu internaţional constituit în special din companii offshore care valorează miliarde de dolari. ‘Este o familie a lumii interlope în forma sa cea mai pură şi ea există datorită naşului său Vladimir Putin, care îi dă permisiunea să acapareze tot pe ce poate pune mâna’, scrie Aleksei Navalnâi, unul dintre cei mai acerbi critici ai actualului regim de la Kremlin.
Istoria lui Iakunin este tipică pentru şefii acestui sindicat al crimei, în care fiecare dispune de micul său imperiu: Igor Secin – de gigantul petrolier Rosneft, Iuri Kovalciuk – de banca Rossia, Ghennadi Timcenko – de producătorul de gaze Novatek, iar magnaţii Arkadi şi Boris Rotenberg – de afacerile în construcţii.
‘Pentru Kremlin, corupţia este o modalitate eficientă de a menţine controlul asupra elitelor – economice, politice, municipale, mass-media şi chiar intelectuale’, explică Kadri Liik, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (The European Council on Foreign Relations /ECFR/) . ‘Aceasta este baza mobilităţii sociale în Rusia. Într-un sistem clientelar, loialitatea este recompensată mai mult decât meritul şi accesul la o avere dobândită ilegal este răsplata şi, de asemenea, garanţia unei loialităţi neîntrerupte’, spune el.
Sindicatul lui Putin este mai mult decât o mafie locală. Este un conglomerat internaţional care răspândeşte corupţie şi îşi impune puterea în afara graniţelor. Un raport realizat în 2012 de Chatham House arăta că Vladimir Putin a încercat să preia controlul infrastructurilor energetice în Ucraina şi Belarus cu ajutorul unor societăţi-paravan ca EuralTransGaz şi RosUkrEnergo.
Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană, cu dorinţa sa de transparenţă, constituie o ameninţare la adresa sistemului mafiot rus şi de aceea Rusia se opune cu atâta virulenţă oricărei apropieri de UE a Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei.
‘Fostul preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, a fost în mod clar omul Rusiei, dacă nu din convingere, atunci cel puţin datorită legăturilor de corupţie’, susţine Kadri Liik.
‘Destabilizarea Ucrainei de către Rusia trebuie văzută aşa cum este: un efort al Kremlinului pentru a-i împiedica pe ucraineni să se doteze cu un guvern democratic şi responsabil, care ar pune în pericol sistemul rus autoritar şi corupt’, explică pentru Washington Post Christopher Walker, director executiv al National Endowment for Democracy’s International Forum for Democratic Studies.
Din acelaşi considerent Moscova finanţează partidele de extremă-dreaptă europene, care prin natura lor sunt împotriva Uniunii Europene, începând cu Frontul Naţional în Franţa.
Moscova continuă să-şi justifice expansionismul şi imperialismul ca pe o necesitate pentru securitatea sa şi pentru a restabili rolul internaţional al Rusiei. Dar de fapt este vorba mai ales de a proteja interesele unui clan oligarhic fără scrupule, conchide Slate.fr.
Sursa: radiochisinau.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
