Curtea Supremă de Justiție a decis reintrarea partidului Moldova Mare în competiția electorală, iar această decizie a stârnit un val de întrebări și suspiciuni privind realul scop al măsurii. Fostul premier, Ion Sturza, susține că partidul ar putea „ciupi” 4-5% din electoratul lui Șor, voturi care s-ar pierde ulterior sau ar fi efectiv anulate dacă formațiunea este ulterior scoasă din cursă. Această redistribuire subtilă a voturilor ar favoriza, indirect, guvernarea, oferindu-i un avantaj decisiv într-un scrutin care se anunță extrem de strâns. În loc să fie privită doar ca o hotărâre juridică, decizia CSJ pare, pentru mulți, să fie un instrument de manevră politică, unde efectele practice contează mai mult decât argumentele legale invocate.
Jurnalistul Ion Terguță descrie această situație ca un „șoc controlat”: guvernarea obține două beneficii strategice, aparent fără efort direct. Pe de o parte, electoratului i se servește povestea cu „pericolul pro-rus”, temă care rămâne un subiect sensibil și care poate fi folosită pentru a mobiliza susținători. Pe de altă parte, stânga este fragmentată, iar PAS poate să-și calculeze liniștit drumul spre o nouă majoritate parlamentară, fără să se confrunte cu o opoziție consolidată. Această combinație subtilă între mișcările juridice și tactica politică indică un plan bine pus la punct, în care independența justiției este pusă pe plan secund, iar efectul asupra alegerilor este premeditat și calculat.
Criticii atrag atenția că decizia CSJ, mai degrabă decât să fie doar o chestiune juridică, devine un decor pentru un joc politic rafinat, în care guvernarea joacă rolul principal. Manipularea subtilă a competiției electorale ridică întrebări serioase despre funcționarea reală a justiției și despre modul în care deciziile juridice pot fi folosite ca instrumente în campania electorală. Publicul și observatorii independenți urmăresc cu atenție această mișcare, deoarece consecințele sale se vor resimți direct în rezultatele scrutinului și în percepția cetățenilor asupra corectitudinii procesului electoral.
Analiza atentă arată că, dincolo de textul deciziei, beneficiarul real al acestei hotărâri este clar: puterea aflată la guvernare. Electoratul riscă să fie manipulat nu doar prin mesaje politice și propagandă, ci și prin manevre subtile în justiție, care afectează distribuția voturilor și destabilizează opoziția. În acest context, voturile nu mai sunt doar simple expresii ale preferințelor politice, ci piese într-un joc strategic în care fiecare decizie juridică este atent calculată pentru a servi intereselor celor aflați la putere.
Întrebarea care rămâne în mintea observatorilor nu este „ce a decis CSJ?”, ci „cui folosește această decizie?”. Răspunsul, pentru mulți, este dureros de clar: puterii și interesului de a-și consolida poziția înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia CSJ servește, astfel, nu doar un scop legal, ci mai ales unul politic, demonstrând modul în care mecanismele statului pot fi folosite strategic în campania electorală, transformând competiția democratică într-un teren controlat de guvernare.
