Actualitate

Decretul nu loveşte în Constituţie

Vladimir Beşleagă, scriitor

Procesul de consolidare a statului de drept – ceea ce îşi propune Alianţa pentru Integrare Europeană – întâmpină foarte multe piedici din partea unor structuri corupte sau revanşarde. Am impresia că şi în Curtea Constituţională sunt oameni care nu activează în spiritul democraţiei, ci fac jocul anumitor forţe. Nu cunosc componenţa actuală a Curţii Constituţionale şi nivelul de calificare al judecătorilor, dar ştiu că şi acest organism a fost structurat pe parcursul ultimilor opt ani, astfel încât să convină regimului comunist. Mihai Ghimpu nu a făcut decât să instituţionalizeze un adevăr cunoscut, ceea ce trebuia de făcut acum 20 de ani. De aceea este foarte dubioasă această decizie a CC, ca şi faptul că este blocată examinarea în Parlament a raportului Comisiei cu privire la studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar.

Igor Munteanu, comentator, director IDIS „Viitorul”

Nu pot comenta precis pentru că nu am văzut dovezile pe care le aduc magistraţii. Dacă ei aduc nişte argumente neserioase, atunci vom trebui să constatăm că provocarea legată de reformarea justiţiei este mult mai complicată decât ne-am imaginat, iar instituţiile care trebuie să vegheze la integritatea Constituţiei admit implicare politică. Altfel cum să explici respingerea, ca neconstituţional, a unui decret care se integrează plenar chiar şi în atribuţiile unui preşedinte în exerciţiu? Personal, nu văd din ce motive ar putea fi declarat neconstituţional decretul lui Mihai Ghimpu. În mod normal, Curtea Constituţională nu trebuia, în general, să analizeze acest decret, fiindcă nu este niciun atentat la integritatea Constituţiei sau la fundamentele statului de drept atunci când o autoritate publică are un punct de vedere asupra unei date istorice şi stabileşte comemorarea acestui eveniment. Nu este atins nici principiul separaţiei puterilor în stat, or, atunci când preşedintele decretează anumite acţiuni la nivel naţional ele, evident, nu pot să fure din competenţele Guvernului sau ale Parlamentului. Vreau să cred că judecătorii nu împărtăşesc aceste „argumentele” invocate de PCRM, care sunt aberante şi nu au nicio relevanţă.

Andrei Eşanu, academician, doctor în istorie

Indiferent ce decrete emite preşedintele şi cum le interpretează Curtea Constituţională, poziţia istoricilor vizavi în acest subiect rămâne neschimbată – cea exprimată săptămâna trecută şi în raportul Comisiei de experţi privind semnificaţia istorică a datei de 28 iunie 1940. Adevărul este unul şi este foarte bine cunoscut de multă vreme: la 28 iunie 1940 a avut loc un act de agresiune, de ocupare a Basarabiei de către Uniunea Sovietică, ca urmare a protocolului adiţional secret semnat de aceasta cu Germania nazistă şi intrat în istorie ca Tratatul Ribbentrop-Molotov, prin care două ţări cu regim dictatorial şi-au împărţit sferele de influenţă şi de ocupaţie în Europa. Din câte înţeleg, Curtea Constituţională nu a dat apreciere faptului istoric în sine – a fost sau nu ocupaţie la 28 iunie 1940, ci a examinat dacă este prerogativa preşedintelui interimar decretarea unei zile naţionale – fie că e ziua ocupaţiei sovietice sau sărbătoarea culegătorilor de struguri.

Boris Negru, doctor în drept

Mai mare lipsă de cărturărie la Curtea Constituţională nu poate să fie. Judecătorii au uitat că ceea ce numesc ei aspect istoric şi politic şi-a găsit reflectare şi în nişte documente de căpătâi ale statului nostru. Este vorba de Declaraţia de Independenţă, adoptată la din 27 august 1991, care are semnificaţia unui act normativ constituţional şi care, făcând referire şi la Pactul Ribbentrop-Molotov, spune clar că Moldova a fost ocupată la 28 iunie 1940. Adică face o apreciere juridică, nu doar istorică şi politică. Propriu-zis, Mihai Ghimpu, prin decretul său, doar a reîmprospătat lucruri reflectate deja în documente. Şi prevederea privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul RM, la fel, este un lucru reflectat în Constituţie, şi nu un aspect politic sau istoric. Cred că nimeni nu va contesta faptul: Legea Supremă spune clar că Moldova nu admite dislocarea unor trupe militare străine pe teritoriul său. Repet, decretul nu conţine nimic nou care să nu fi fost argumentat deja din punct de vedere juridic în documentele fundamentale ale statului, iar Curtea Constituţională a dovedit încă o dată incompetenţa sa şi incapacitatea de a se orienta în nişte probleme globale. N-aş exclude şi faptul că la mijloc sunt simpatiile politice ale unora şi datoria lor de a rămâne credincioşi până la capăt fostei guvernări.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *