Cu toate acestea, chiar și în momentul când asfaltul este perfect uscat și în aer e doar o ușoară prevestire că vine ploaia, la majoritatea persoanelor se înregistrează o încetinire a reacției.

Scăderea presiunii atmosferice, într-o măsură mai mică sau mai mare, afectează sistemul nervos, hormonal și circulator. Însă, conform opiniei medicilor, adevărata meteodependență se manifestă în cazurile în care anumite schimbări meteorologice cauzează o boală specifică.
În categoria meteoropaților intră atât persoane perfect sănătoase, cât și bolnavii de diabet zaharat, reumaticii, persoanele cu tensiune arterială înaltă etc. Numărul meteoropaților e în continuă creștere: dacă cu zece ani în urmă reacționa patologic la modificările factorilor meteorologici doar o persoană din cinci, atunci în prezent suferă de fluctuațiile meteorologice fiecare a doua persoană.
Trebuie de remarcat faptul că femeile sunt influențate de condițiile meteorologice de două ori mai mult decât bărbații, iar copiii, în schimb, nu suferă deloc de dureri de cap cauzate de condițiile meteorologice.

Hipersensibilitate la vremea de afară – coșmar al civilizației

Pentru o perioadă îndelungată de timp, tendința de creștere rapidă a meteoropaților a fost asociată cu încălzirea globală și cu schimbările climatice. Recent, însă, s-a constatat că acest fenomen are loc din cauza dezvoltării rapide a vieții urbane departe de natură și de aerul curat.
Locuitorii din orașe sunt de două ori mai influențați de condițiile meteorologice decât locuitorii din mediul rural. Cu sute de ani în urmă, oamenii trăiau în armonie deplină cu natura. Ei se adaptau mult mai ușor fluctuațiilor de temperatură și capriciilor presiunii atmosferice. Organismul, care era călit de fluctuațiile meteo permanente, făcea față cu succes stresului și ciclurilor naturale ale anotimpurilor.
Acum, însă, oamenii sunt extrem de sensibili la microcataclismele meteorologice. Vara ne refugiem de căldură în spații dotate cu aer condiționat, iar iarna ne încălzim de la sistemul centralizat de încălzire. Astfel, organismul își pierde capacitatea de a se adapta rapid, iar la schimbările climatice răspunde printr-o stare de sănătate precară.

În cazul în care sistemul nostru imunitar este slăbit, sau când suntem bolnavi, reacționăm mult mai acut la fluctuațiile meteorologice. Acest lucru explică de ce de cele mai multe ori în categoria meteoropaților intră oamenii în vârstă, care din cauza vârstei sau a unei boli grave au un mecanism de apărare slab.

Cu toate acestea, de la an la an crește numărul meteodependenților cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani. În această categorie domină femeile la care fluctuațiile ciclice ale hormonilor feminini din organism le creează hipersensibilitate față de condițiile meteo. După vârsta de cincizeci de ani, meteoropați sunt mai mulți bărbați decât femei.

Cele mai recente cercetări arată că, odată cu modificările presiunii atmosferice, unul din zece copii devine iritabil și distras, nu doarme bine și pierde pofta de mâncare.

În plus, a fost dovedită și legătura dintre meteodependență și stilul de viață. Cel mai adesea afectați de fluctuațiile meteorologice sunt lucrătorii de birou supuși stresului, insomniei și oboselii. În grupa cu risc mare de a deveni sensibili la vreme sunt persoanele care evită activitatea fizică și consumă necumpătat produse grase, alcool și cafea.

Cel mai bine ne simțim atunci când după ploaie revine vremea bună. Cel mai rău – atunci când se confruntă fronturile atmosferice
Cea mai favorabilă vreme pentru meteoropați este prima săptămână de creștere a presiunii atmosferice, când soarele de-abia se arată printre nori.

În zilele cu presiune atmosferică ridicată (vara e foarte cald și fără nori, iarna – însorit și geros), crește tensiunea arterială, apar dureri de cap, persoanele dependente de condițiile meteo sunt iritate și nervoase. Medicii recomandă acestor persoane să ofere corpului o pauză, să renunțe la eforturi de orice fel și la orice produse care ar duce la creșterea presiunii – ceai, cafea, cola, energizante, sare și alcool.

Când presiunea atmosferică scade (cerul e acoperit de nori, vara e năduf, iar iarna e umed), pentru meteoropați începe perioada depresivă. În ciuda letargiei și lipsei de energie, insomniile sunt foarte frecvente în această perioadă. Durerile de cap de cele mai multe ori sunt însoțite de stări de vomă. Medicii recomandă în această perioadă să începeți ziua cu exerciții de yoga sau cu o plimbare vioaie în aer liber. Puteți consuma mai multă cafea, iar înainte de culcare – alimente bogate în carbohidrați: paste, sandvișuri, biscuiți.

Frontul atmosferic cald aduce întotdeauna mai întâi o scădere puternică a presiunii atmosferice, apoi o creștere bruscă a acesteia împreună cu creșterea temperaturii. Meteoropații suportă în această perioadă stări de somnolență, oboseală, probleme de concentrare. Aceste efecte se datorează scăderii producției de hormoni tiroidieni cauzată de temperaturile ridicate. În astfel de zile e necesar să vă petreceți timpul liber într-un mod cât mai activ.

Frontul atmosferic rece se caracterizează prin zile posomorâte, precipitații abundente și vânturi puternice. Semnalul acestui front sunt durerile de cap, migrenele, starea proastă de spirit, anxietate scăzută. În timpul acestei perioade, organismul este stresat și, prin urmare, produce mai multă adrenalină, care provoacă disconfort. Foarte binevenite sunt tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, precum și ceaiurile de plante cu efect calmant.

Majoritatea atacurilor de cord se întâmplă în intervalul noiembrie-martie

Coliziunea maselor de aer rece și cald provoacă salturi bruște de temperatură și de presiune atmosferică. Orice schimbare bruscă a presiunii provoacă fluctuații ale tensiunii arteriale și tulburări de ritm cardiac, care pot duce la un atac de cord sau hemoragii cerebrale.
Fluctuațiile meteorologice provoacă dureri de cap și iritabilitate la pacienții hipertensivi, oboseală și starea generală proastă mai ales la persoanele cu tensiune scăzută. În plus, cei care suferă de dureri de inimă simt disconfort când bat vânturi puternice, iar timpul e geros sau ploios.

Pentru pacienții cardiaci și hipertensivi la fel de periculoasă e căldura excesivă. Cele mai înalte valori ale temperaturii se înregistrează de obicei în luna iulie. Din cauza căldurii, se dilată vasele de sânge și astfel apar dificultăți în acțiunea de a respira. Atunci când căldura e în toi, sângele se îngroașă, provocând formarea cheagurilor.

Când e cald, medicamentele se absorb mult mai rapid în sânge, accentuându-se însă efectele lor secundare. Această regulă se aplică la toate produsele, inclusiv la cele care scad tensiunea arterială.

Cei care iau medicamente, ar trebui să consulte un cardiolog ca să revedeți împreună o eventuală modificare a dozei zilnice. În plus, medicii recomandă ca să măsurați tensiunea de câteva ori pe zi pentru a prinde momentul în care tensiunea începe să oscileze periculos.

Frontul atmosferic rece și zilele reci însoțite de vânt agravează artrita

E binecunoscut faptul că articulațiile afectate de febra reumatică sunt cel mai sensibil barometru. Când vine vorba de ploaie și vreme rea, articulațiile încep să se inflameze provocând durere. Aceleași senzații pot fi date de un os rupt cu mai mulți ani în urmă sau un picior luxat.
Peste 70 la sută din persoanele care suferă de artrită observă revenirea bolii în timpul zilelor cu presiune atmosferica scăzută, iar 80 la sută simt dureri acute când e un frig pătrunzător.

Reumatologii recomandă pacienților lor chiar și vara, când plouă, să stea acasă timp de 2-3 zile. În acest timp e nevoie să se deplaseze cât mai puțin posibil, în special pe scări, să nu ridice obiecte grele. Astfel, veți avea grijă de genunchi, care sunt deosebit de sensibili la artrită.

Fiecare al 10-lea om e deprimat când afară e posomorât sau plouă

Adesea confundăm boala care necesită tratament cu înrăutățirea temporară a stării de spirit. Conform ultimelor cercetări, aproape 90 la sută din oamenii meteodependenți comit această greșeală. Mai ales că majoritatea oamenilor reacționează la sezonul ploios printr-o stare melancolică, iar la sezonul cald – printr-o stare binevoitoare.

Oamenii de știință susțin că vânturile puternice, ploile frecvente și furtuna provoacă stări de stres. În timpul acestor manifestări meteorologice crește secreția de adrenalină, ceea ce provoacă creșterea rapidă a tensiunii arteriale și ne stimulează să acționăm. Efectele acestor schimbări meteo pot fi iritațiile, stările de nervozitate, tulburările de somn, însoțite ulterior de dureri de cap.
Meteoropații simt disconfort de multe ori cu câteva zile înaintea începerii fenomenelor meteorologice. Medicii recomandă în această situație să eliminați stresul de orice fel. Un efect excelent antistres îl au calmantele pe bază de plante (cu extract de lămâie sau de valeriană), preparatele ce conțin magneziu și vitamina B. Efect curativ asupra psihicului și corpului au exercițiile de yoga sau plimbările lungi în aer liber.

***
Meteodependența este imposibil de tratat – fie simțim ciclurile naturale, fie nu. Cu toate acestea, profilaxia, renunțarea la obiceiurile nocive, odihna activă în aer liber vă vor ajuta să treceți ușor peste reacțiile neplăcute ale organismului la schimbările bruște ale vremii.
Articulațiile sănătoase, nervii de oțel și pereții elastici ai vaselor sangvine nu vor permite ca data viitoare să renunțați la viața normală înainte de furtună sau de creșterea presiunii atmosferice.
 
Timpul Suplimentul Femeia