Cultură

Depolitizarea istoriei, o misiune (im)posibila?

Scoaterea politicului din manualele de istorie – aceasta e una din conditiile Europei Unite. Doar asa e posibil sa fie anihilata manipularea in masa de catre anumite categorii de politicieni. Acesta a fost indemnul lansat, recent, de istorici din Romania, RM, Ucraina si Bulgaria, in cadrul dezbaterii „Noi despre vecini si vecinii despre noi in manualele de istorie”, organizata, in premiera, de asociatiile istoricilor din RM, la o scoala de vara, la Vadul lui Voda. Ei au subliniat importanta dialogului specialistilor din lagarul fost socialist pentru depasirea reminiscentelor comuniste in predarea istoriei.

Profesori scolari de istorie din republica, inclusiv din Tighina si Gagauzia, au fost instruiti de experti nationali si din strainatate cu privire la noile metodologii. Din cauza regimului de vize impus de autoritatile comuniste, expertii de la Centrul „Educatia 2000 +” nu au putut ajunge in RM. Convietuirea armonioasa dintre tarile vecine e o conditie esentiala a Europei Unite, iar educarea spiritului tolerantei este o misiune a istoricilor. Ca urmasi ai aceluiasi sistem educational, expertii considera necesar depolitizarea totala a continuturilor manualelor de istorie, pentru a evita manipularile politicienilor. Or, in special in RM, in predarea istoriei in scoala, prevaleaza politicul in detrimentul aspectelor culturale si sociale. De calitatea predarii istoriei depinde formarea bunilor cetateni si educarea spiritului de toleranta.
Problemele spinoase din aceasta sfera nu pot fi remediate prin prisma unor interese politice, a atentionat autorul de manuale Igor Sarov. Inocularea spiritului critic la generatiile in crestere, schimbul de experienta dintre istoricii europeni si depasirea chestiunii identitare sunt esentiale. Exemplul germanilor si francezilor care au elaborat un manual comun de o istorie, avand aceleasi probleme in regiune, crede istoricul, ar fi un exemplu si pentru RM.

Si problema cunoasterii istoriei Basarabiei in Romania

Si exemplul Bulgariei in depolitizarea istoriei este unul excelent. Ce-i drept, a fost o cale lunga si dificila. „Acum in sistemul educational bulgar exista un echilibru in predarea istoriei, cu o noua „generatie” de manuale pentru gimnaziu si liceu, mult prea „revolutionare”. Problema noastra e ca profesorii nu sunt suficient de pregatiti pentru noul sistem”, a mentionat Kina Kotlarska, expert al Inspectoratului Regional de Educatie.
Rodica Naniu, conferentiar la Facultatea de Istorie a Universitatii „Spiru Haret” din Bucuresti, a subliniat importanta schimbului de experienta dintre tarile ex-socialiste, care s-au confruntat cu aceleasi probleme ale discursului identitar si care in prezent trebuie sa-si deschida istoria spre o abordare obiectiva, din perspectiva multiculturalitatii, in care fiecare cetatean, indiferent de etnie, sa se regaseasca la nivelul contributiei pe care etnia sa a avut-o la dezvoltarea civilizatiei majoritarilor (respectiv a civilizatiei romanilor, ucrainelilor, bulgarilor). Istoricul a evidentiat necesitatea schimbarii accentelor spre istoria culturii, a mentalitatilor, vietii cotidiene, personalitatilor etc.
“Cred, in experienta unor intalniri intre autorii de manuale de pe ambele maluri ale Prutului, care sa ofere solutii viabile ambelor sisteme de invatamant, inclusiv elaborarea unor manuale comune”, observa Rodica Naniu. Ea a evidentiat si o alta problema, la nivelul cunoasterii istoriei Basarabiei in scolile romanesti si opteaza pentru introducerea macar a unui asemenea curs optional.

Romanii ca si inexistenti in manualele ucrainene

„Sa incercam sa aratam unde istoria ne-a intersectat si ce am invatat unii de la altii din experienta trecutului. Manualele din Ucraina, spre exemplu, au ramas cu acelasi mesaj la adresa Romaniei, pe alocuri chiar foarte inrait. Cat priveste RM, suntem prezenti in manualele lor doar pe harta, despre existenta noastra in istoria Ucrainei, aflam numai in contextul contactului dintre Bogdan Hmelnitkii si Vasile Lupu sau a conflictelor inghetate, cu diferendul transnistrean”, a spus dr. Sergiu Musteata, presedintele Asociatiei tinerilor istorici din Moldova.
Rezolvarea problemei predarii istoriei intr-o Europa Unita este o problema dificila, totusi, putem ajunge la un compromis, considera expertul. „Desi suntem diversi, suntem egali. Principiul lansat de Consiliul Europei, este valabil si pentru UE, deoarece tarile UE – cele care candideaza, cele care aspira sa deschida portita negocierilor, precum e RM, ar trebui sa se gandeasca cum sa ne cunoastem mai bine, dar nu in detrimentul istoriilor nationale, deoarece bunul cetatean trebuie sa-si cunoasca propria istorie”, a afirmat Sergiu Musteata.
„Istoricii vor apara mereu cauza nationala, chiar si intr-o Europa Unita. Datoria noastra e sa ne pastram specificul national ca ceva pozitiv, ca element de respect reciproc. Europa Unita este una puternica in conditiile dialogului si a intelegerii dintre vecini”, a remarcat Kostadin Grozev, conferentiar la Universitatea din Sofia.
Istoricul Igor Sarov a adus in prim-plan problema romanilor din regiunile Cernauti si Odesa, care nu au acces la invatarea istoriei in limba materna. Mai mult, autoritatile ucrainene au impus romanilor un regim de vama, care interzice circulatia libera a literaturii pentru ei din Romania si RM. Expertii ucraineni, insa, au refuzat sa ia o atitudine transanta in aceasta privinta.

 

 Autor: Angelina Olaru

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *