De la 50 pana la 230 de persoane erau impuscate zilnic in Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca, la ordinul „troicii” instituite de Moscova, formata din ministrul de Interne, procurorul general si primul secretar al Partidului Comunist. Era suficient ca o persoana sa fie antipatica vreunui membru al „troicii” respective, si soarta ei era pecetluita. Documentele socante au fost gasite in arhiva Ministerului Afacerilor Interne, de catre Comisia pentru condamnarea regimului comunist.
„Se cunostea de existenta cazurilor de genocid ordonate de asa-numitele troici. Nou e ca noi am gasit procesele-verbale unde este indicat ordinul „rastreleati”, urmat de semnaturile membrilor troicii. Nu se stie daca vom gasi toate dosarele, caci noi cautam pe „intuneric”. Arhiva MAI nu e computerizata si suntem nevoiti sa studiem, fisier cu fisier, dosar cu dosar”, ne-a declarat Mihai Tasca, secretarul Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova.
Astfel, istoricii au gasit mai multe procese-verbale, in care „troica” isi formula capetele de acuzare. In dosarul lui Procofie Deordita, din Cosnita, impuscat la 3 octombrie 1937, citim urmatoarele: „In 1920-1924 s-a ocupat de contrabanda si trecere ilegala pe teritoriul Romaniei. In 1930 a fost deschiaburit si deportat in Siberia. S-a intors acasa ilegal.
O perioada a locuit in Grigoriopol, avand acte false. Nu iesea la munca in colhoz si visa sa fuga in Romania, unde locuia un frate de al sau, fugar si el”. In aceeasi perioada a fost impuscat si Alexei Bogdan din Grigoriopol, si acesta calificat „fost chiabur”. „In 1920 Bogdan a fost deschiaburit si urma sa fie deportat, dar a fugit. Critica activitatile organizatorice din localitate. A format un grup care se opunea inchiderii bisericilor”. Ivan Isenco a fost impuscat pentru ca „a participat la protestele femeilor care doreau sa imparta proprietatea colhozului, vorbea urat despre puterea sovietica, spunea ca in colhoz e munca silnica si ca oamenii sunt exploatati. Are rude in Romania si avea parere buna despre Germania fascista, spunand ca este cea mai dezvoltata tara din punct de vedere cultural”.
Totodata, istoricul Elena Postica a spus ca echipa de istorici studiaza, in prezent, si miscarea de rezistenta anticomunista din Basarabia in perioada postbelica. E vorba de protestele studentilor si intelectualilor din anii ’70, care s-au ridicat pentru apararea valorilor nationale si au avut de suferit. Membrii comisiei asteapta sa le fie permis accesul si in arhiva Serviciului de Informatii si Securitate pentru a descoperi cazurile cand oameni sanatosi erau inchisi la psihiatrie pentru ca au avut curajul sa se impotriveasca regimului totalitar. E vorba de perioada anilor ’80.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
