Astfel, diaspora moldovenească vine să încurajeze moldovenii din toate colțurile lumii. Cu această ocazie, am invitat-o la un dialog pe dr. Ala Mîndîcanu, purtător de cuvânt al Consiliului diasporei, care ne-a vorbit despre temele prioritare și proiectele de viitor ale diasporei.
– Stimată dna Ala Mîndîcanu, în luna octombrie a acestui an, la Chișinău, s-a desfășurat congresul V al diasporei moldovenești. Care au fost temele prioritare discutate la acest for și prin ce s-a deosebit el de congresele precedente?
– Congresul V al diasporei poate fi definit prin cuvintele Comunicare și Cooperare. A sosit timpul ca să fie stabilit un parteneriat durabil între reprezentanții societății civile pentru a contribui, împreună, la dezvoltarea economică, socială și politică a țării. De data aceasta, spre deosebire de congresele anterioare, asociațiile diasporei s-au implicat activ în pregătirea congresului, au propus teme pentru discuție, au contribuit la alcătuirea agendei. Drept rezultat, în cele două zile în care s-a desfășurat congresul, reprezentanții Guvernului, ai societății civile și ai diasporei au comunicat sincer și deschis, au făcut schimb de opinii privind importanța diasporei pentru R. Moldova și au adoptat o rezoluție comună. Prim-ministrul Vlad Filat, președinte al Consiliului coordonator al diasporei, a subliniat aprecierea pe care Guvernul o acordă diasporei și a menționat intenția de a institui, în cel mai scurt timp, Biroul pentru relații cu diaspora în cadrul Cancelariei de Stat. Consiliul diasporei a stabilit la prima sa ședință, din 13 octombrie 2012, cinci direcții de activitate și a ales liderii acestora.
– Care sunt aceste direcții și ce își propun ele?
– Direcția reintegrare a migranților întorși acasă – Tamara Șchiopu, Marea Britanie; Direcția protecție socială – Oleg Josanu, Italia; Direcția justiție și drepturile omului – Dorin Dusciac, Franța; Direcția cultură, educație și știință – Iurie Bojonca, Italia; Direcția economie – Esenia Steckmest, Norvegia. Fiecare direcție va avea un plan de lucru și orice reprezentant al diasporei se va putea încadra în una sau mai multe direcții. Astfel, activitatea diasporei va fi tot mai organizată și orientată atât spre rezolvarea problemelor pe care le întâmpină cetățenii stabiliți peste hotare, cât și spre contribuția mult mai concretă la dezvoltarea economică și socială a țării lor de origine, R. Moldova.
– La congres dvs. ați avut un discurs care a fost menționat de către toată lumea. Care au fost ideile sale de bază?
– Am menționat în luarea mea de cuvânt că astăzi avem o nouă paradigmă a migrației, migrația circulară. Migranții circulă liber, capătă o experiență profesională nouă și nu-și pierd legătura cu baștina. Potențialul lor intelectual, experiența căpătată în statele europene, talentul și dedicația nu trebuie pierdute, ci trebuie folosite pe deplin pentru dezvoltarea R. Moldova. Am mai vorbit despre condițiile în care migranții ar reveni acasă.
– Ce cred reprezentanții diasporei despre evenimentele din R. Moldova?
– Diaspora a votat masiv pentru Alianța pentru Integrare Europeană la 28 noiembrie 2010 și așteaptă, bineînțeles, să vadă rezultate palpabile ale acestei guvernări. Cu alte cuvinte, ne bucurăm când Alianța are succese și ne întristăm când vedem că partidele din Alianță și liderii lor se ceartă, că reformele nu sunt duse la bun sfârșit și că manifestările evidente de corupție nu sunt contracarate eficient.
– Ce ar trebui de întreprins pentru a-i întoarce pe concetățenii noștri acasă?
– Diaspora așteaptă și este gata să contribuie efectiv pentru ca reformele să fie duse la bun sfârșit, să fie stopată corupția, să fie finalizat procesul de integrare europeană, pentru ca R. Moldova să devină un stat democratic, prosper, în care tinerii au un viitor luminos. Mă tem, totuși, că nu reîntoarcerea migranților ar trebui să ne îngrijoreze astăzi cel mai mult, ci exodul nemaivăzut al tinerilor din R. Moldova. Ieri discutam cu părinții unor proaspeți absolvenți ai unei instituții de învățământ superior. Mi-au comunicat șocați că din 32 de tineri specialiști dintr-o grupă, 27 sunt deja plecați peste hotare. Nimic mai grav pentru o guvernare care se gândește la ziua de mâine.
– Ce cred moldovenii din străinătate despre viitorul țării noastre?
– Deocamdată, nu cred nimic, urmăresc și trag concluzii. Vom vedea la viitoarele alegeri ce cred. Sper că până atunci se vor materializa promisiunile făcute de Alianță, că va fi dus la bun sfârșit și implementat registrul electronic al alegătorilor, pentru ca cetățeanul moldovean din diaspora să poată vota, oriunde s-ar afla. Ar fi bine ca politicienii să înțeleagă că diaspora noastră, fiind răspândită pe un areal geografic imens, de la Est la Vest și de la Nord la Sud, nu este omogenă și nu poate fi monopolizată de către un partid sau altul. Asociațiile din diaspora sunt înregistrate ca ONG-uri și nu se pot ocupa, conform legii, de politică, de religie și de business. Dacă partidele vor să fie cunoscute și votate de către alegătorii de peste hotare, legăturile lor cu diaspora nu trebuie să se desfășoare doar de la o campanie electorală la alta și doar prin relațiile personale cu anumiți lideri. Iar promisiunile făcute anterior trebuie respectate. Așteptăm, în acest sens, să se introducă cât mai curând serviciul de eliberare a cazierului juridic online, fără a fi nevoiți să ne deplasăm în R. Moldova, emisiuni TV consacrate diasporei și cu participarea acesteia, inițierea unor acorduri bilaterale de recunoaștere reciprocă a vechimii de muncă, realizarea prevederilor Rezoluției adoptate la congresul V etc.
– Câți dintre compatrioții noștri se realizează pe plan profesional peste hotare?
– Încă nu dispunem de statistici conjugate în acest sens. Sper că noul Consiliu, ales pentru doi ani, va pune la punct un plan de activitate, a cărui realizare va contribui la contabilizarea talentelor noastre, suficient de multe și vizibile în țările de reședință.
– Care sunt proiectele pentru viitorul apropiat?
– Așteptăm înființarea Biroului de relații cu diaspora, în paralel urmează ca șefii direcțiilor să prezinte planurile lor de activitate, după care să stabilim un plan de colaborare pe orizontală și cu Biroul de relații interetnice, cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, să fie înaintate niște proiecte de anvergură privind promovarea imaginii pozitive a R. Moldova peste hotare, de păstrare a culturii naționale, de susținere a cărții și presei naționale etc. Avem în diaspora niște oameni deosebiți, profesioniști și patrioți, care muncesc de ani buni pentru păstrarea valorilor naționale, dedicând activității comunitare tot timpul liber, talentul și experiența lor. Nu pot să nu amintesc aici câteva nume ale unor compatrioți de succes, care îmi vin în minte din zbor: Tatiana Nogailic, Lilia Bicec, Olga Coptu, Oleg Josanu din Italia; Alina Dudco și Raisa Machidon din Portuglia; Lucreția Bârlădeanu și Dorin Dusceac din Franța; Esenia Steckmest din Norvegia; Tamara Șchiopu din Marea Britanie; Cristina Batog din SUA; Lilian Negura și Maia Morel din Canada. Despre fiecare din ei pot vorbi la nesfârșit, și mai sunt mulți alții care merită tot respectul și susținerea.
– Vă dorim succes și vă mulțumim.
