Aiureli, zic ele și ling contra plată cizmele fostului general sovietic de miliție, actualmente prim-secretar al Partidului Comuniștilor și, în clipele libere, șef al statului și dictator.
Comportamentul lui din ultimele luni ține mai mult de domeniul psihiatrilor decât al analiștilor politici. Dictatorul Voronin îi urăște pe toți: și pe ucraineanul Kucima, și pe românul Iliescu, și pe rusul Smirnov, și pe găgăuzul Croitor, urăște Occidentul, urăște tineretul acestei țări, numindu-l „haită”, îi declară „fasciști” pe deputații unui partid parlamentar, seamănă vrajbă și ură în societate, împărțindu-i pe cetățenii ei în „unioniști” și „patrioți moldoveni” ș.a.m.d.
Dictatorul lansează, periodic, „mesaje” pline de sudălmi și etichetări. Ca urmare, asistăm la o situație fără precedent: el, ca președinte, e acționat în judecată de propriii cetățeni, pentru calomnii și lezarea demnității.
Dictatorul a adus țara la o totală izolare internațională, a agravat problemele sociale interne, a paralizat activitatea oamenilor de afaceri, investitorii străini ocolesc Moldova, oamenii sănătoși fug în masă în alte țări, tinerii care fac studii în străinătate nu vor să se întoarcă acasă, se devalorizează dolarul – ceea se înseamnă că mâine cu actualele pensii și salariile „majorate” nu vei putea cumpăra nimic, atmosfera din societate a devenit insuportabilă, Constituția e o ficțiune deoarece, deși n-a fost anulat art. 32 care garantează „libertatea gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării”, dictatorul a instaurat la Teleradio o cenzură de tip stalinist.
Suferind de o incapacitate clinică de a dialoga cu societatea, dictatorul a declarat război propriei țări, țărilor vecine și Europei. Acum avem o singură soluție: ori țara, ori dictatorul.
Constantin Tănase
15 martie 2002
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
