De la numele Bugeac a apărut numele de familie cu forma Bujac pe două căi. În primul rând, în graiul moldovenesc africata g (ge, gi) se pronunţă j: fulger – fuljer, geană – jeană, geantă – jeantă şi Bugeac – Bujeac şi Bujac. În al doilea rând, fiindcă în limba rusă nu există sunetul şi, respectiv, litera g (ge, gi), ea se redă prin dj (de ex., numele: Geamănă – Джамана, Harabagiu – Гарабаджи). De aceea şi numele Bugeac a fost scris şi pronunţat Буджак, iar în limba vorbită localnicii l-au pronunţat Bujac. O dovadă că forma Bujac provine de la forma rusească Буджак este şi atestarea în bulgară a numelui „Бужáшки вместо Буджашки”, adică буджакские „cei din Bugeac”.
Numele de familie provenite de la numiri de localităţi constituie o categorie importantă în antroponimia oficială. În documentele istorice ele indică „locul proprietăţii agricole familiare, donată sau recunoscută ca proprietate familiară de o diplomă voievodală”. Asemenea nume se dădeau şi persoanelor care se mutau cu traiul dintr-o localitate în alta. Persoana venită putea fi identificată prin numele localităţii din care a venit (ţinut, oraş, sat, termen topografic) cu sufixe sau fără sufixe. Astfel, avem nume de familie: Braşov şi Braşoveanu, Vrancea şi Vrânceanu, Prutu şi Pruteanu, Codru şi Codreanu, Dumbravă şi Dumbrăveanu, Siret şi Sireţeanu etc., etc. Dar sunt nume de familie care reprezintă numai forma intactă nesufixată a numirii de localitate: Hârjauca, Mitoc, Răutu şi Bugeac. Numele Bugeac nu este frecvent în documentele istorice. Bujeac şi Bujac nu sunt atestate. În Recensământul Moldovei de la 1774 este atestat Toader Begeac în Gheţeoani, azi înglobat în Visterniceni, suburbie a Chişinăului. La 1793 este atestat Ştefan Bugeac, pitar. Azi, în republică, numele Bugeac este purtat de 11 persoane, Bujeac de 20 de persoane, iar Bujac de 865 de persoane.
Maria Cosniceanu
doctor în filologie
