Din turcă a pătruns în română şi substantivul tembelic (< tembellik), devenit cu timpul învechit şi substituit cu tembelism, cu sensul „nepăsare, indolenţă, indiferenţă”. De ex.: Românii basarabeni s-au folosit de tembelismul autorităţilor ruseşti (Gh. Dighiş).
În limba română, de la tembel şi tembelic au apărut formele regionale tălâmb şi tălămbic. Prin intermediul unei porecle, tălămbic a devenit nume de persoană, redată în mai multe variante, atestate numai în Basarabia, în satul Buiucani. În Dicţionarul numelor de familie româneşti de I. Iordan este inserat numele Telembeci, fără a i se indica provenienţa şi sensul. În Recensământul Moldovei de la 1774, în ţin. Orhei-Lăpuşna, satul Buiucani sunt înregistraţi: Ştefan Telebici, Ioniţă Tilimbici şi Alexandru Telembici. Din cele patru forme înregistrate (Telembeci, Telebici, Tilimbici şi Telembici), forma Telembici s-a impus ca oficială.
Azi, în republică, cu numele Telembici sunt înregistrate 105 persoane.
de Maria Cosniceanu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
