(Din interior) Cum sunt pregătiți cei care salvează oamenii din „gura morții”

Reporterii TIMPUL au urmărit din interior cum sunt pregătiți salvatorii, mai mult chiar, pentru câteva ore și noi am fost în pielea lor.

Reporterul TIMPUL, Dorin Galben (în centru), a fost pentru o zi salvator

Programul salvatorilor diferă de la o zi la alta, dacă nu au chemări, fac exerciții practice. Ziua în care i-am vizitat a fost liniștită și prin urmare am asistat doar la pregătiri. Este important de menționat că tot salvatorii din acest detașament intervin și în cazul accidentelor care implică substanțe chimice și/sau radioactive.

Dis-de-dimineață, șeful serviciului chimic, Sergiu Cibotaru ne-a vorbit despre specificul acestora. „În industria din R. Moldova se întâlnesc un șir de substanțe chimice și noi trebuie să facem față accidentelor de acest fel. Totodată, chiar dacă noi nu avem stații atomoelectrice, aceasta nu înseamnă că trebuie să subestimăm substanțele radioactive. Spre exemplu, în medicină, dar și în laboratoare, substanțele de acest tip se întâlnesc frecvent și oricând poate fi nevoie de intervenția noastră”, a subliniat Cibotaru.

Sergiu Cibotaru, șeful serviciului chimic, le arată salvatorilor cum funcționează un aparat de detectare a substanțelor radioactive

Pentru identificarea acestor substanțe, colaboratorii au în dotare mai multe aparate care permit detectarea și cercetarea lor. „În momentul identificării sursei de radiație, majoritatea utilajelor produc un sunet specific, iar când te apropii de focar, acesta se intensifică”, mai spune șeful serviciului chimic.

Salvatorul Sergiu Costin, îmbrăcat în costumul de protecție, le arată colegilor cum are loc decontaminarea

Pentru a identifica substanțele nocive, salvatorii trebuie să îmbrace un costum special. Spre exemplu, chiar eu am testat pe propria piele ce înseamnă să fii îmbrăcat într-un asemenea costum. Acesta este din cauciuc, este greu și incomod, iar în interior este extrem de cald. Vizual, el amintește de costumul unui cosmonaut.

După ce am testat costumul special, am mers alături de salvatori la exercițiile practice de descarcerare.

„Cel mai greu e să comunici cu rudele victimelor”

„Am fost informați că a avut loc un accident cu implicarea unui autovehicul de mare tonaj. Nu se cunoaște cu exactitate câte victime sunt, dar se știe că sunt mai multe”, a comunicat Sergiu Babanuța, șeful adjunct al Detașamentului căutare-salvare, iar o echipă SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare) și o echipă de salvatori s-au mobilizat rapid. La locul faptei au mers două unități de transport, iar pe drum fiecare membru al echipei a primit instrucțiuni despre rolul său în cadrul intervenției. Șeful de echipă a verificat dacă toți sunt echipați corespunzător și i-a atenționat să respecte măsurile de siguranță.

Sergiu Babanuța, șeful adjunct al Detașamentului căutare-salvare

După ce am ajuns în locul unde s-a produs accidentul, medicii au scos o victimă care mai dădea semne de viață și i-au acordat primul ajutor. Au urmat însă cele mai dificile momente, alte victime erau acoperite de fiare, iar accesul la ele a fost posibil doar după ce plăcile de metal au fost ridicate și stabilizate. Chiar dacă salvatorii au acționat rapid, ceilalți patru sinistrați n-au putut fi salvați.

Dorin Galben, reporter TIMPUL, a lucrat cot la cot cu salvatorii

Din fericire acesta a fost doar o simulare a unei intervenții, însă în realitate salvatorii suferă dacă sunt victime pe care n-au reușit să le ajute.

Despre specificul acestei meserii mi-a vorbit și Sergiu Sved, șeful echipei căutare-salvare, care a participat la zeci de intervenții de descarcerare. „Totul depinde de aprecierea medicului. Dacă el spune că situația este gravă, atunci noi încercăm să găsim soluții mai rapide. Din păcate sunt și situații când misiunea de salvare se transformă în misiunea de descarcerare a cadavrului, iar aceasta ne afectează și pe noi”, susține salvatorul.

Salvatorii pregătesc lanțul pentru a putea efectua mai ușor descarcerarea

În acest detașament lucrează și femei, Olga Grițuc, medic instructor, spune că acum patru ani, când a început activitatea aici, era afectată mult de tot ce se întâmpla.

Echipa SMURD, în frunte cu Olga Grițuc, a acordat primul ajutor victimei și o transportă în unitatea de transport specială

„Acum încerc să-mi stăpânesc emoțiile pentru că trebuie să-i ajut pe cei care au nevoie. Este mai dificil să comunici cu rudele victimei. Dacă persoana a decedat, noi trebuie să le spunem acest lucru, ne este destul de greu pentru că tot suntem oameni și avem suflet”, mărturisește medicul.

Din cauza specificului de muncă stresant, acum câteva luni, în cadrul detașamentului a fost angajat un psiholog, acesta instruiește salvatorii și le oferă consiliere.

„Nimeni nu este de fier”

După exercițiile practice, salvatorii au mers într-o clasă de studii, unde psihologul Constantin Druc le-a povestit cum trebuie să comunice cu persoanele implicate într-un accident. „Cu cei cărora le este frică trebuie să vorbiți calm și să nu-i lăsați singuri. Celor isterici trebuie să le distrageți atenția printr-un zgomot puternic. Pe cei agresivi încercați să-i ocupați cu ceva”, cu aceste sfaturi și-a început ora specialistul.

Psihologul Constantin Druc a înmânat fiecărui salvator câte un test și așteaptă ca toți să răspundă la întrebări

Psihologul a povestit că merge și el în teren alături de salvatori și acordă ajutor victimelor, dar totodată observă dificultățile pe care le întâmpină colaboratorii. „Nimeni nu este de fier și chiar dacă omul este tare, oricum, cu timpul, starea sa emoțională necesită ajutor”, conchide Constantin Druc.

Tot în cadrul acestei lecții, specialistul le-a dat salvatorilor și un test, iar răspunsurile la întrebări îl vor face să înțeleagă care este starea de spirit a echipei.

Salvatorii lucrează din trei în trei zile și primesc un salariu lunar de minim 3500 de lei.