Primii ani de independență au însemnat o perioadă grea pentru arheologia națională, motiv pentru care orice descoperire rară devenea o știre senzațională. Problema principală era o lege strâmbă din 1994 care prevedea că în cazul în care un sit arheologic se distruge de om sau natură, Ministerul Culturii trebuia să fie instituția care să desfășoare săpături pe cont propriu. Este lesne de înțeles că legea nu a fost respectată, din cauza faptului că arheologia este un domeniu destul de costisitor. Doar când mai venea câte un grant din străinătate, oamenii de știință puteau face cercetări pe teren. Abia în anul 2010, a fost adoptată Legea privind protecția patrimoniului arheologic elaborată în conformitate cu normele europene. Aceasta prevede că atunci când au loc lucrări de construcție a drumurilor, apeductelor, gazoductelor și edificiilor, investitorii trebuie să finanțeze săpăturile arheologice. Deși legea a fost votată în unanimitate în parlament de alianța de guvernare și opoziție, alte acțiuni nu au urmat. De aceea, în Codul Penal și Contravențional nu există niciun articol care să stabilească pedepse pentru cei care distrug monumentele arheologice.

Lucrăm pentru că ne pasă

Imediat după adoptarea noii legi, a fost creată Agenția Națională Arheologică (ANA), instituția care în numai doi ani a reușit să efectueze cercetări arheologice preventive și intervenții de salvare în 17 localități din țară. „Agenția are 16 angajați, colectivul este tânăr, plin de forțe, cu toate că salariile sunt foarte mici. Lucrăm mai mult din entuziasm și fanatism, pentru că ne pasă ce se întâmplă cu patrimoniul nostru. Oamenii de știință din R. Moldova și România deja așteaptă rezultatele săpăturilor noastre”, ne-a spus Sergiu Popovici care la cei 28 de ani conduce Serviciul Arheologie Preventivă din cadrul Agenției. Tânărul specialist remarcă faptul că ar fi bine să existe filiale ale agenției în sudul și nordul Moldovei. „Toți arheologii se află la Chișinău. Contingentul care lucrează aici nu poate să acopere toată țara și toate proiectele. Deseori din cauza faptului că suntem puțini oameni, noi nu știm ce se întâmplă la Briceni, de exemplu, și nici oamenii de acolo nu știu despre noi”, remarcă Sergiu Popovici.

În prezent, ANA lucrează asupra inventarierii siturilor și monumentelor arheologice. „Până acum nu s-a făcut asta. Ca să știm ce să ocrotim, trebuie să știm ce avem. R. Moldova e o zonă de contact, favorabilă pentru locuire. Aici au trăit diferite populații și au lăsat urme, iar noi le cercetăm. Astăzi avem peste 8 mii de situri arheologice, însă numărul lor este cel puțin dublu ”, observă șeful Agenției, Vlad Vornic.

Săpături pe drumuri

Datorită faptului că a crescut numărul proiectelor de reabilitare a drumurilor, a crescut și numărul săpăturilor arheologice, fiindcă toate companiile de construcții străine au nevoie de avizarea ANA. De exemplu, pe drumul Sărătenii Vechi-Soroca reabilitat de Corporația americană „Provocările Mileniului” a fost descoperită o așezare veche de șapte mii de ani lângă satul Rogojeni, iar la Domulgeni și Brânzenii Noi s-au cercetat tumuli (movile de pământ cu morminte). Cu toate acestea, specialiștii remarcă faptul că sunt puține cazuri când investitorii singuri apelează la Agenție. „De obicei noi venim pe capul lor. Iată, cât s-ar părea de straniu, Autonomia Găgăuză este un exemplu pozitiv. Lor le place ce facem noi, autoritățile locale ne anunță când vor fi lucrări mari. Chiar nu demult, primarul de Taraclia Serghei Filipov, care vrea să facă un drum spre Ceadâr-Lunga, încă la nivel de proiectare a chemat specialiștii agenției ca să vadă dacă nu sunt monumente în preajmă, ca să ia în calcul cheltuieli suplimentare”, a spus șeful Serviciului Arheologie Preventivă. Tot în sudul Moldovei va demara construcția unui drum nou până la Giurgiulești, iar arheologii așteaptă cu nerăbdare să cerceteze o necropolă „foarte simpatică” în zonă.

Chișinăul – aproape necunoscut pentru arheologi

Directorul ANA, Vlad Vornic, spune că există destule pete albe în domeniu. Printre acestea se numără chiar capitala Republicii Moldova unde au avut loc puține săpături arheologice. „Avem documente care demonstrează că orașul e din sec. XV, arheologia va demonstra că e și mai vechi. Sunt pete albe și în istoria veche a țării. O problemă o constituie secolele I și V pentru noi, deoarece vestigii datate cert sunt extrem de puține sau aproape că lipsesc cu totul”, spune directorul Agenției.
 
Bugetul Agenției Naționale Arheologice pentru anul 2014 este de 900 mii lei. 

În anii 2012-2013 s-au efectuat cercetări arheologice preventive în localitățile Țaul, Alexandru cel Bun, Rogojeni, Țipova, Răciula, Zamciogi, Butuceni, Morovaia, Măcărești, Scoreni, Chișinău, Hâncești, Sagaidacul Nou, Lipoveni, Gura Bâcului, Tocuz și Taraclia.