Dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău se apropie de final în prima instanță pentru opt foști funcționari, printre care fostul premier Iurie Leancă și fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr. În schimb, cauza privind organizația criminală Plahotniuc și grupul criminal organizat Șor se află încă la etapa urmăririi penale, în timp ce termenul de prescripție ar urma să intervină în 2028.
Procurorii îi acuză pe cei opt foști funcționari de abuz în serviciu în interesul grupului criminal organizat Șor, acțiuni care ar fi provocat statului un prejudiciu de peste 392 de milioane de lei. Inculpații resping acuzațiile și susțin că statul ar fi avut de câștigat în urma concesionării Aeroportului.
Aeroportul Internațional Chișinău a fost concesionat în august 2013, în perioada Guvernului condus de Iurie Leancă, cu mai puțin de un an înainte de liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, proces care urma să ducă la creșterea numărului de pasageri.
Contractul de parteneriat public-privat a fost precedat de modificarea cadrului legal, întocmirea mai multor rapoarte și elaborarea unui studiu de fezabilitate privind transmiterea Aeroportului în gestiunea unui partener privat.
Contractul prevedea achitarea către stat a unei redevențe de 1% din veniturile concesionarului, deși una dintre recomandările studiului de fezabilitate indica un nivel de cel puțin 8%.
Valeriu Lazăr susține însă că redevența de 1%, calculată din veniturile din vânzări, era una ridicată și ar fi echivalat, potrivit estimărilor sale, cu un impozit suplimentar pe profit de aproximativ 80%. Fostul ministru afirmă că o redevență mai mare ar fi descurajat potențialii investitori.
Contractul a păstrat și taxa de modernizare achitată de fiecare pasager în beneficiul concesionarului, deși compania privată se angaja să investească din resurse proprii 244 de milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii aeroportuare.
Înainte de aprobarea proiectului, Centrul Național Anticorupție a constatat că acesta prezenta riscuri sporite de coruptibilitate. În pofida avertismentului, concesionarea a fost aprobată de Guvernul Leancă.
Concursul pentru desemnarea concesionarului a fost unul închis, la care puteau participa doar șapte entități invitate de comisia de concurs. Dintre acestea, doar două entități din Federația Rusă au depus oferte, în asociere cu alte companii care nu fuseseră invitate inițial.
Câștigătoare a fost desemnată Asociația Persoanelor Juridice „Avia Invest”. Celălalt participant a fost descalificat deoarece oferta nu fusese întocmită potrivit cerințelor caietului de sarcini, lipseau mai multe formulare, iar cele prezentate erau completate doar în limba engleză.
Fostul director al Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, a declarat că nu crede că ar fi existat o înțelegere între cele două entități participante, susținând că membrii comisiei au evaluat ofertele în baza documentelor prezentate.
În 2014, la scurt timp după concesionare, Ilan Șor a devenit președintele Consiliului de Administrație al „Avia Invest”. Șor se află în prezent în Federația Rusă și este condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
Iurie Leancă afirmă că nu știa, la momentul concesionării, că Ilan Șor s-ar afla în spatele companiei câștigătoare și că a aflat despre implicarea acestuia abia în 2014. Fostul premier susține că a solicitat conducerii Serviciului de Informații și Securitate să-l informeze despre eventuale interese ascunse, însă nu ar fi primit asemenea avertizări.
În schimb, fostul premier Vlad Filat declara în 2019 că Ilan Șor ar fi fost doar o interfață, iar beneficiarul inițial al concesionării Aeroportului ar fi fost Vlad Plahotniuc.
În 2019, după plecarea lui Plahotniuc de la putere, Parlamentul a creat o comisie de anchetă privind privatizarea și concesionarea proprietății publice. Comisia a constatat încălcări grave în procesul de concesionare și a cerut revenirea Aeroportului în gestiunea statului, precum și investigarea penală a faptelor.
În septembrie 2019, procurorii au reluat urmărirea penală în dosarul concesionării, după ce cauza inițiată în 2014 fusese suspendată. În 2021 au fost trimiși în judecată doi foști angajați ai Aeroportului, iar în 2023 lista inculpaților a fost completată cu alți șase foști funcționari.
Printre cei vizați se numără Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Tudor Copaci, Angela Susanu, Petru Jardan și Alexandru Ciutac.
Procurorii susțin că Iurie Leancă ar fi beneficiat de zboruri achitate de Ilan Șor și că acesta ar fi suportat cheltuielile pentru studiile fiului fostului premier.
Leancă a confirmat că a comunicat cu Ilan Șor, dar a negat că ar fi avut o relație apropiată sau afaceri comune cu acesta. Fostul premier nu a oferit însă explicații punctuale privind zborurile și plata studiilor invocate de acuzare.
Tudor Copaci, Angela Susanu, Petru Jardan și Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi obținut funcții în urma concesionării.
Tudor Copaci respinge acuzația că numirea sa în funcția de viceministru al Economiei, în iunie 2013, ar fi reprezentat un beneficiu, argumentând că mai ocupase această funcție în perioada 2008-2009.
Referitor la trecerea lui Petru Jardan de la conducerea Aeroportului la conducerea companiei concesionare, Copaci susține că nu ar fi existat un conflict de interese. El invocă o hotărâre a Guvernului potrivit căreia 80% dintre angajații Aeroportului urmau să fie preluați de „Avia Invest”, pentru a nu-și pierde locurile de muncă.
Dosarul celor opt foști funcționari se apropie de etapa dezbaterilor judiciare. Procurorul de caz a afirmat că audierea inculpaților este aproape finalizată și că instanța urmează să treacă la următoarea fază a procesului.
Termenul de prescripție ar urma să intervină în 2028. Potrivit cercetătorului juridic Ilie Chirtoacă, chiar dacă prima instanță va pronunța o condamnare înainte de această dată, există riscul ca procesul să înceteze în apel dacă termenul de prescripție va expira înaintea unei hotărâri definitive.
El a invocat drept exemplu unele dosare din cauza „Laundromat”, în care persoane condamnate în prima instanță au scăpat ulterior de răspundere după încetarea proceselor în apel din cauza prescripției.
În paralel, cauza penală referitoare la organizația criminală Plahotniuc și grupul criminal organizat Șor, în interesul cărora ar fi acționat cei opt foști funcționari, nu a ajuns în instanță.
Procurorul Victor Muntean a declarat inițial că dosarul vizează mai multe persoane fizice și juridice, inclusiv persoane aflate în căutare. Ulterior, acesta a precizat că în cauză ar exista doar doi inculpați: o persoană fizică și una juridică.
Procurorul a evitat însă să precizeze dacă Vlad Plahotniuc sau Ilan Șor are statut procesual în acest dosar, limitându-se să afirme că infracțiunile cercetate ar fi fost comise în interesul organizației criminale Plahotniuc și al grupului criminal organizat Șor.
Inculpații din dosarul ajuns în instanță susțin că principalul beneficiar al concesionării a fost statul.
Iurie Leancă afirmă că Aeroportul era într-o stare precară în 2013 și că modernizarea infrastructurii a adus beneficii evidente pasagerilor.
Valeriu Lazăr susține că, după concesionare, au intrat pe piață mai multe companii aeriene, prețurile biletelor au scăzut, serviciile și siguranța s-au îmbunătățit, iar veniturile la buget au crescut. Acesta afirmă că, în cei șapte ani de după concesionare, încasările la bugetul public au fost de 2,44 ori mai mari decât în cei șapte ani anteriori.
Fostul ministru mai susține că statul a transmis active evaluate la peste 620 de milioane de lei și a recuperat active în valoare de peste 1,2 miliarde de lei după rezilierea contractului, motiv pentru care se așteaptă la o sentință de achitare.
Tudor Copaci afirmă, la rândul său, că valoarea activelor, vânzările și plățile către buget au crescut, iar cetățenii au beneficiat de o infrastructură aeroportuară mai bună.
Aeroportul Internațional Chișinău a revenit în gestiunea statului în martie 2023, după aproape zece ani de concesionare. În decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a menținut deciziile instanțelor inferioare și a constatat că firma concesionară, controlată de Ilan Șor, nu și-a respectat obligațiile contractuale.
