Cultură

(ECOU) Gramatica, legea fundamentală a limbii

Părerea mea este că unele persoane, printre care și jurnaliști, și funcționari, și chiar demnitari de stat nu cunosc și, ce e mai rău, nici nu încearcă să facă cunoștință cu noile reguli ortografice, care de acum de vreo doi ani nici nu mai sunt noi. Doriți exemple? Poftim – ziarul „Drapelul” din Florești se editează cu un singur „î”. L-am întrebat pe unul dintre colaboratorii acestuia de ce și iată ce mi-a răspuns: „Cu un singur „î” e simplu de tot, cu doi e mai complicat – trebuie să te gândești mereu pe care și unde să-l plasezi”.

Unor astfel de persoane, umoristul Eduard Jurist, originar din Chișinău, le amintește în una din ultimele sale cărți: „Eimportant să punem punctul pe i. Dar e și mai important să punem căciula pe â”.

Din a doua categorie a persoanelor care nu respectă regulile ortografiei fac parte adepții moldovenismului, adică românii-românofobi. Ei, chiar dacă cunosc regulile în cauză, intenționat, nu le respectă, pentru că a doua variantă a lui „â” mereu le amintește de rădăcina neamului nostru românesc. Dar noi, în fond, cine suntem, domnilor-tovarăși? Moldoveni… români!

Verbul „sunt” de multă vreme a tot bătut la ușa limbii noastre literare, dar așa și nu i s-a deschis. În „Румыно-русский словарь”, editat la Moscova în 1953, verbul a fi la forma prezentului e „sunt”, dar nu „sânt”, forma acestuia fiind prezentată doar în paranteze cu specificația „произносится также sânt”, adică se pronunță, nu se scrie. Iar unii dintre noi iată că nici astăzi nu vor nici în ruptul capului să se debaraseze de forma incongruentă a verbului respectiv. Cine sunt aceștia? Aceiași aderenți ai moldovenismului mucegăit, în a căror închipuire cuvântul „sunt” e străin limbii moldovenești care, de fapt, nici nu e limbă, ci grai. Șî dacî nu-i așă, apu să ma-ndrepti așii di la Academii!

În încheierea depeșei mele, aș dori să menționez și faptul că adoptarea deciziilor Academiei de Științe de către Guvern e și acesta un dublet de prisos și, în același timp, un truc vechi și abil de politizare a prestigioasei instituții de diriguire a domeniului științelor. Deciziile Academiei, logic, ar trebui să fie lege pentru noi toți. Adică și pentru Guvern. Și pentru Parlament. De la parlamentari se cere doar un set de legi bine plămădite care ar proteja limba de stat. Evident, cei care nu vor respecta premeditat, cu rea-voință, regulile gramaticale, ca în cazul de față, să fie sancționați.

Grigore Croitoru,
mecanic auto

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *