Socrate spunea că educația presupune îmblânzirea unei flăcări. În Moldova, educația riscă să se transforme într-un incendiu imposibil de controlat, dacă vom continua să renunțăm la rigoare și competență.
Ajuns recent în funcție, actualul ministru al Educației, Corina Fusu, a reușit să înainteze modificări la Regulamentul de evaluare a candidaților care vor să ocupe funcția de director și director adjunct al instituțiilor educaționale din republică. Astfel, potrivit schimbărilor propuse, candidații nu mai trebuie să fie supuși unei testări psihologice, nu le mai sunt verificate competențele juridice, economice, administrative și manageriale de către Inspectorul Școlar Național. Aceștia urmează să fie aleși doar de administrațiile publice locale și testați tot la nivel local. „Conducerea Ministerului Educației, care a organizat „consultări publice” fără să facă public documentul discutat, ne spune „povești cu zâne”, precum că testul rămâne, dar procesul de testare se descentralizează la nivel local. Așa cum era descentralizat procesul de organizare a bacalaureatului până în 2013”, a declarat convinsă fostul ministru, Maia Sandu.
Totodată, printre modificările propuse de actualul ministru al Educaţiei se numără şi eliminarea termenului de 6 luni pentru interimatul funcției de director de școală. Anularea acestei limite de jumătate de an va duce inevitabil la tărăgănarea proceselor, atât de specifică sectorului. Excluderea testării de către Inspectoratul Școlar Național, precum și eliminarea termenului de interimat vor reînvia fenomenul desemnării directorilor pe criterii politice sau de interes personal.
Peste 150 de tineri au reacționat la aceste nereguli, trimițând pe adresa ministerului avize prin care cer asigurarea unui proces transparent și obiectiv de selecție a candidaților. Drept răspuns, ministrul Corina Fusu i-a numit „neserioși”, argumentând că aceștia au folosit incorect termenul de „aviz” și nu au menționat organizația nonguvernamentală din care fac parte.
Nu voi intra în polemici de terminologie, jonglând cu noțiuni precum „cerere”, „petiție” sau „propunere”, precum a făcut ministrul Fusu. Dar voi insista să subliniez că activismul unui număr de tineri demn de luat în seamă a fost neglijat. Tind să cred că anume aceștia sunt tinerii cu educație aleasă, care monitorizează schimbările din propria țară și cărora, pur și simplu, le pasă. Tocmai educația i-a făcut să acționeze, să depășească cu brio condiția cetățeanului turmentat și inert. A-i lipsi pe acești tineri de atenția cuvenită este o carență a educației de politician, iar condiția înaintată de Corina Fusu privind apartenența la o organizație nonguvernamentală este inoportună și nefondată.
Fiecare cetățean, tânăr sau bătrân, indiferent de sex, culoare a pielii, convingeri și credință are dreptul să-și manifeste atitudinea în raport cu un anumit subiect, deoarece vorbim despre unul de interes public. Interesul public e un soi de busolă deschizătoare de uși pentru orice cetățean, dincolo de mass-media. În numele interesului public, orice locuitor al țării poate să ceară informații, să înainteze propuneri și să dezaprobe deciziile celor ce lucrează în numele poporului.
A gestiona politicile de învățământ ale unei țări necesită multă prudență. Legile bune, productive vor influența pozitiv pregătirea copiilor noștri, pe când inițiativele proaste pot deteriora ireversibil formarea unei întregi generații.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
