Peste 530 de lucrări au fost apreciate cu nota 1 şi aproape o mie de lucrări au fost notate cu 2 în sesiunea curentă de BAC. Datele finale relevă faptul că aproape cinci la sută dintre lucrările de examen, adică peste 5,3 mii la număr, au fost apreciate cu note insuficiente, iar 3400 de candidaţi au picat cel puţin un examen şi-şi vor putea ridica diploma de BAC abia la anul.

Rata de promovabilitate – o noţiune relativă pentru R. Moldova

Mai mult decât atât, bilanţul examenelor de bacalaureat scoate în evidenţă o serie de realităţi paradoxale şi lacune ale sistemului. Astfel, în 2012 pentru prima dată rata generală de promovabilitate a bacalaureatului a ajuns la nivelul de 88,3 la sută, cu aproape patru puncte procentuale mai puţin decât cel mai mic nivel de promovabilitate înregistrat în ultimii cinci ani. La nivel raional cea mai mică rată de promovare a examenelor a fost înregistrată în raionul Soroca, unde au picat aproape un sfert dintre candidaţi, şi în raionul Cimişlia, unde fiecare al cincilea candidat va trebui să revină la anul pentru a susţine din nou bacalaureatul.

Totodată, dacă ar fi să analizăm situaţia din perspectiva numărului de candidaţi respinşi, Chişinăul conduce detaşat acest „top” cu aproape 2,2 mii de candidaţi care nu-şi vor vedea anul acesta diploma de BAC. Cu toate acestea, rata de promovabilitate în Chişinău a fost cu şapte procente mai mare decât rata minimă înregistrată în republică.

Dacă însă comparăm rata medie de promovare cu rata de promovabilitate în licee, rezultatele pe alocuri sunt diferite. La Chişinău, diferenţa dintre cei doi indici este de circa 11 procente: numai şase la sută din liceeni au picat BAC-ul, în timp ce rata generală este de 82,7%.
La Bălţi situaţia este similară: dacă la nivel general rata de promovare a examenelor este de circa 92%, în sistemul liceal au susţinut examenele cu brio peste 99,2 la sută.

Diferenţă mare se observă şi la analiza datelor în funcţie de profil. Ele arată că la profilul tehnologic au picat cei mai puţini, trei la sută dintre candidaţi, în timp ce la profilul sportiv a picat fiecare al treilea candidat.

De asemenea, anul acesta avem şi localităţi în care absolut toţi candidaţii au promovat examenul: la Bender, unde toţi cei 70 de elevi au luat BAC-ul, şi la Râbniţa, unde cei 29 de elevi au promovat bacalaureatul cu brio.

Liceele nu aleg, îi iau pe toţi

Şi totuşi, cine se face vinovat de situaţia creată? De ce există această discrepanţă între datele ce vizează liceele şi ceilalţi candidaţi din colegii, universităţi sau care au susţinut prin externat?

Solicitat de TIMPUL, Anatol Iavorschi, directorul Liceului „Ion Creangă” din Soroca, raionul cu cel mai mic nivel de promovabilitate, consideră că una dintre cauze este faptul că „trecerea de la învăţământul general la cel liceal nu a reuşit, a fost profanat învăţământul liceal”.

„Contingentul liceelor este la fel ca şi cel al şcolilor de cultură generală, admiterea în licee este fără concurs, iar fiecare director de instituţie se străduie să adune numărul necesar de elevi ca să poată exista ca liceu”, menţionează Anatol Iavorschi. Potrivit lui, interesul societăţii faţă de şcoală este foarte scăzut, iar părinţii se gândesc mai mult cum să achite contractul de studii, şi nu la performanţele copilului.

„Noi avem un plan-cadru rigid, şi vrem ca elevul să cunoască şi matematică, şi fizică, şi chimie, ceea ce este imposibil. Avem nevoie de o politică educaţională diferită, de decongestionarea curriculei despre care se vorbeşte de atâta timp, de mai multe ore opţionale, ca fiecare copil să-şi dezvolte abilităţile sale”, consideră directorul Liceului „Ion Creangă” din Soroca.

Liceenii cu note mici, transferaţi la colegii şi şcoli de meserii

Pe de altă parte, Gabriela Garaba, directoarea Liceului „Mihai Viteazul” din Cimişlia, consideră că principala problemă este faptul că „nu se pune accentul pe cei mai buni elevi şi valorificarea potenţialului lor, ci pe completarea numărului de locuri în clasele liceale. La liceu ar trebui să fie aceeaşi concurenţă ca şi la universităţi, şi numai cei mai buni să acceadă la liceu, restul să însuşească o meserie”, spune Gabriela Garaba. Ea consideră că fiecare din societate are partea sa de vină pentru faptul că avem elevi care după 12 ani de studii nu pot obţine note suficiente. „Părinţii nu mai sunt acasă şi nu au grijă ca copiii lor să se pregătească de lecţii, pedagogii sunt puţin remuneraţi şi nu prea motivaţi să-i pună pe elevi cu burta pe carte şi elevii care au alte interese şi care luptă pentru note, nu pentru cunoştinţe”, conchide directoarea.

Iar Vasile Baş, directorul Liceului „Constantin Stere” din Soroca, consideră că soluţia, în situaţia creată, ar fi „înmatricularea la facultate în baza examenelor. Astfel nu va mai fi goana aceasta după note, ci va fi goana pentru cunoştinţe”, subliniază Vasile Baş. Potrivit lui, copiii care au obţinut note insuficiente nu ar fi trebuit să studieze la liceu. „Asemenea copii nu trebuiau lăsaţi să ajungă până în clasa a XII-a, sita aceasta trebuia să fie mai deasă în clasele liceale, ca la examene să ajungă numai cei care sunt pregătiţi să susţină, ceilalţi trebuie să plece la colegii şi şcoli profesionale, ca să devină specialişti buni în diverse domenii”, este de părere directorul Liceului „Constantin Stere” din Soroca.

Mihail Şleahtiţchi, ex-ministru al Educaţiei, consilier prezidenţial pentru cultură, învăţământ şi ştiinţă

În condiţiile R. Moldova, nota 1 poate fi pusă în mai multe situaţii: când elevul refuză să răspundă, când a prezentat greşit răspunsul şi atunci când a scris ceva, iar acel ceva în viziunea specialiştilor nu reprezintă un răspuns corect sau care să merite acele câteva puncte conform baremului de notare. Conform regulamentului în vigoare, nota 1 trebuie şi ea muncită.

Elevii nu s-au mobilizat. Poţi avea note foarte bune pe parcursul anului, şi este suficient ca cineva să-ţi spună la sfârşitul anului nu învăţa pentru că am găsit o soluţie mai bună imobilizându-te în totalitate şi te pomeneşti cu o notă care de fapt nu te caracterizează, dar care este pe potriva cunoştinţelor prezentate.