Deși experții spun că din cauza gestionării necorespunzătoare a centralei termice pe biocombustibil utilajul s-a defectat, directoarea liceului susține că problema este în cazan, și nicidecum în faptul că pentru încălzire s-au utilizat și materiale de construcții, iar deoarece cazanul nu făcea față frigului de-afară, au fost nevoiți să se încălzească cu gaz.

În 2013, în satul Tomai, UTA Găgăuzia, au fost date în exploatare două cazangerii moderne pe bază de brichete. Cele două instituții publice, școala și grădinița, au beneficiat de finanțare europeană în cadrul proiectului realizat de PNUD „Energie și Biomasă”. În total, s-au alocat 192,9 mii dolari, iar comunitatea a contribuit cu 275 mii de lei.

Economii de zeci de mii de lei

În sezonul de încălzire 2013-2014 grădiniţa, aflată sub administrația primăriei, a optat pentru încălzirea cu lemne în cazanul instalat din fonduri europene. „Noi până acum n-am avut de a face cu biomasa, prima dată am cumpărat biomasă – brichete din paie. Este primul producător pe care l-am găsit și combustibilul nu era de cea mai bună calitate și acest fapt influențează foarte mult coeficientul termic. La grădiniță noi nici pentru o zi n-am făcut focul cu gaz, numai cu biomasă, în special lemne. În acest an, temperatura la grădiniță a fost mai mare, mai cald. În clădire aveam mucegai pentru că nu era suficient de cald. Acum nu a mai fost umezeală în încăperi și aproape că a dispărut mucegaiul. Aceasta era cea mai mare problemă la noi. Dacă în medie noi cheltuiam pentru sezonul de încălzire circa 89 mii, în acest an am cheltuit o sumă foarte mică”, a menționat primarul satului Tomai, Fiodor Topciu, încântat de faptul că în sfârșit au reușit să facă economii considerabile, bani pe care i-au utilizat pentru a procura mobilier nou pentru grădiniță.

„Și chiar dacă ne-am încălzi cu lemne, am cheltui circa 40 mii de lei, ceea ce ar fi mai puțin de jumătate din cât cheltuiam anii trecuți pe gaz. Eu sunt foarte mulțumit de acest proiect și mă mândresc cu faptul că am putut să aducem mobilă nouă pentru copii, pentru că era veche, încă de pe vremea colhozurilor. Și în curând mai deschidem o filială care va fi încălzită cu gaz. Mi-aș dori un asemenea proiect și pentru filială, pentru că încălzirea cu gaz o să ne stoarcă de bani”, a remarcat primarul.

Concluziile inginerilor

La școală, însă, lucrurile n-au mers prea bine. Deși s-au încălzit cu biomasă până la începutul anului curent, administrația liceului a decis să renunțe la cazanul pe biomasă și să repornească cazangeria pe gaz utilizată anii anteriori.

Inginerii din cadrul proiectului Energie și Biomasă, care au verificat starea cazanului, au constatat că deși conducerea instituţiei a solicitat instalarea unui cazan pentru încălzirea unui singur bloc de studii din cele două existente, în sezonul de încălzire 2013-2014, până la finele lunii ianuarie, instituția a încălzit ambele blocuri cu combustibil din biomasă (deși cazanul avea capacitatea să încălzească doar unul). Cel de-al doilea bloc de studii n-a fost debranșat de la sistemul de încălzire după cum a dat asigurări administrația liceului anterior, iar cazanul instalat n-a putut face față situației. Potrivit inginerilor beneficiarii şcolii nu au avut parte de confortul termic adecvat din cauza gestionării necorespunzătoare a centralei termice pe biomasă, a utilizării combustibilului de calitate joasă, dar şi a deşeurilor sub forma materialelor de construcţie care, în final, au condus la defectarea utilajului. Compania responsabilă de deservirea tehnică a centralei termice a înlăturat defecţiunile existente, dar administraţia a luat decizia să încălzească instituţia în cea de-a doua jumătate a sezonului cu gaze naturale, se arată în informațiile oferite de inginerii proiectului Energie și Biomasă.

„Proiectul Energie şi Biomasă întreprinde toate măsurile pentru a asigura buna funcţionare a centralelor termice pe biomasă instalate. În urma conlucrării cu comunitatea, managerii instituţiilor beneficiare, dar şi administraţia publică locală, aceştia ne-au asigurat că vor întreprinde măsuri în vederea achiziţionării combustibilului calitativ din biomasă, cât şi o gestionare adecvată a centralelor termice pe biomasă”, a declarat Alexandru Ursul, managerul proiectului Energie si Biomasă.

Greșeală managerială sau sabotaj

Primarul localității, Fiodor Topciu, este de părerea că pe lângă capacitatea mică a cazanului, la școală „s-a vrut să se economisească de-odată foarte mult, pentru că costul unei tone de biomasă a fost de 2 mii și ceva, iar pe zi mergea biomasă în valoare de 1200-1300 lei. Apoi, când s-a trecut la gaz, costurile au ajuns la 3,5-4 mii lei. Dacă biomasă se consuma de 3-4 mii lei, atunci posibil era de ajuns. De aceea eu cred că la școală este de vină și factorul uman. Mai mult, acolo lucrează muncitorii care erau și pe vremea cazangeriei vechi, pe gaz. Lor le era comod atunci, apăsau pe buton și citeau ziare. Acum trebuie să puie pe foc, să curețe cazanul și când a început să fie instalat cazanul ei au zis: „Acest cazan nu va lucra”. Și au făcut tot posibilul ca el să nu fie eficient. Mai mult, în școală geamurile-s vechi, de prin anii 70, bate curentul. Dacă vor fi schimbate, dacă va fi schimbat sistemul de încălzire, pentru că tot este de prin anii 70, și dacă va fi utilizat suficient combustibil, atunci rezultatul va fi bun”, a subliniat primarul. El spune că la grădiniță situația este total diferită, în sezonul de iarnă s-a reușit să se economisească circa 60 mii lei.

„N-am știut că acest cazan este prevăzut să încălzească doar un bloc”

Solicitată de TIMPUL, directoarea liceului din satul Tomai, Varvara Topciu a declarat: „Noi aveam o cazangerie pe gaz. Când vremea s-a răcit mai tare, noi am trecut la gaz, pentru că era prea frig. Ne-am temut să nu înghețe sistemul de încălzire”. Aceasta a subliniat că, potrivit experților și combustibilul n-a fost de cea mai bună calitate, dar a fost o problemă și cu cazanul. „După ce au fost inginerii au instalat o pompă suplimentară. Se pare că acest cazan n-a fost prevăzut să încălzească o asemenea suprafață. Nu știu dacă a fost greșeala celor care au făcut proiectul. De la început calculele vizau întreaga școală, nu doar un bloc. Vara, când a fost dat în exploatare, inginerii au verificat și în blocul al doilea cum se încălzesc caloriferele. Atunci de ce n-au spus că este prevăzut doar pentru un bloc? Eu n-am știut că acest cazan este prevăzut să încălzească doar un bloc. Această întrebare a apărut când s-a văzut că nu face față cazanul”, a declarat directoarea.

Cât privește utilizarea materialelor necorespunzătoare în cazan, Varvara Topciu a declarat: „Noi am ars în cazan rămășițe de la niște ferestre vechi, lemn, de aceea în cazan s-au găsit ținte. Dar ce legătură are aceasta? Noi am cumpărat și lemne, și cu lemne temperatura este mai mare, dar cu brichete nu se ridică. Noi am fost nevoiți să ardem deșeurile pe care le aveam, ca să putem avea o temperatură optimă”.
Ce se va întâmpla în sezonul viitor cu noua cazangerie construită pe biomasă, nu știm. Directoarea afirmă că la asta se va gândi mai târziu, după terminarea anului școlar. „Ne-au promis că anul acesta, vara, biomasa va fi mai ieftină, pentru că noi am cumpărat biomasa înainte de sezonul de încălzire, și a fost cam scump. De aceea noi economia încă n-am simțit-o”, spune Varvara Topciu.