Doamna primar Parascovia Antoniuc mă conduce spre grădiniță, despre care vorbește cu mândrie și drag. Urma să aflu că Grădinița „Viorica” a ajuns să fie una „verde”, pentru că se încălzește cu energie de la soare și din plante. „Cazanele cu biomasă sunt poloneze, foarte calitative. Au fost instalate două pentru a putea încălzi toate încăperile grădiniței, chiar dacă astăzi funcționează doar o aripă a ei”, începe povestea doamna primar.

În 2010, grădinița fusese reparată. Iarna grupele se încălzeau cu sobe și cu cămine electrice. Seara căminele se deconectau, pentru a evita incendiile, dar și pentru a reduce cheltuielile. Într-o singură lună de iarnă grădinița consuma energie electrică de cel puțin 20 de mii de lei, își amintește primarul Parascovia Antoniuc. Asta fără a lua în calcul lemnele și cărbunii cu care se făcea focul în sobe. „Și totuna, lângă sobă, la un metru-doi, când stăteai era călduț și bine. Dar în celălalt capăt al grupei, la măsuțe era destul de răcoros. Despre bucătărie, coridoare, blocurile sanitare nici nu mai vorbim, că nu ne permiteam să le încălzim cu cămine. Acolo curgea apa pe pereți. Apăruse mucegaiul și era mare păcat, căci tocmai terminasem reparația. Și era periculos pentru sănătate”, își amintește doamna primar.

Au început căutările finanțatorilor. La sfârșitul anului 2012, la Căușeni se organizase un seminar cu participarea Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” (PEBM) dedicat Programului de subvenţionare a achiziţionării cazanelor pe biomasă pentru instituțiile publice. Reprezentanții Primăriei Cârnățenii Noi au mers la acel seminar și au înțeles că nu trebuie să rateze această ocazie. Spre norocul lor, grădinița „Viorica” a fost selectată și la timp foarte scurt au început lucrările de instalare a unui sistem de încălzire modern și ecologic.

Specialiștii Proiectului au decis că vor instala cazanele în una din încăperile mai vechi ale grădiniței. A fost nevoie să o reconstruiască, să instaleze ușă și ferestre noi, să tencuiască pereții vechi. Toate aceste cheltuieli au fost suportate de PEBM. „Autoritățile locale au contribuit cu 20 la sută din valoarea totală a proiectului. Noi am finanțat instalarea rețelelor de încălzire în incinta grădiniței, la care să poată fi conectate cazanele noi. Proiectul a găsit specialiștii, a făcut achizițiile și a plătit absolut toate lucrările legate de construcția sălii de cazane. Acum operatorul lucrează în condiții foarte bune. Are grijă să toarne la timp peleții și să regleze temperatura ținând seama de vremea de afară”, mai spune doamna primar. Iar cel mai important e că încălzirea nu mai este întreruptă pe timp de noapte. Se reduce temperatura apei din sistemul de încălzire atât cât să nu permită pereților clădirii să se răcească prea mult până a doua zi dimineața, când copiii revin la grădiniță. Sistemul automatizat de control asigură acest lucru.

Chiar la ieșirea din sala de cazane au fost instalate colectoarele de cenușă. Dar nu au ajuns să fie umplute toate șapte încă nicio dată. Grădinița „Viorica” folosește peleți pe bază de rumeguș din lemn. Sunt mai eficienți, spune Antoniuc, dau mai multă căldură și după ardere, rămâne mult mai puțină cenușă. Iar producătorii agricoli din regiune abia așteaptă să fie anunțați că pot să vină să o ia și s-o folosească la fertilizarea câmpurilor.

Investitorul european nu ajută, dacă nu ești un bun gospodar

Unul dintre cazanele instalate inițial lucra pe bază de peleți, iar celălalt pe brichete. La doar o lună după ce au fost puse în funcțiune, administrația grădiniței a decis că ar prefera să folosească doar peleți. A fost suficient să le spună despre aceasta reprezentanților Proiectului, că au venit fără întârziere și au schimbat programul de lucru al celui de-al doilea cazan. Bineînțeles, absolut gratis. „Am avut o colaborare foarte și foarte plăcută cu ei. Nu ne-a fost ușor la perfectarea documentelor, dar niciodată nu au refuzat să ne ajute. Veneau și petreceau aici zile întregi cu noi când trebuia. Doamna Tatiana Crăciun, specialist în mobilizare comunitară din cadrul Proiectului, dar nu numai, a lucrat cu noi cot la cot până am pregătit tot pachetul de documente și am luat în primire lucrul specialiștilor”, spune doamna primar.

Parascovia Antoniuc crede că satul Cârnățenii Noi chiar este unul norocos. Datorită finanțării externe, în sat au fost reparate școala, grădinița și o porțiune de drum. Pe lângă toate, grădinița a mai fost dotată cu colectoare solare, care asigură instituția cu apă caldă anul împrejur. Principala lecție pe care a învățat-o pe parcursul colaborării cu proiectele europene este una pe cât se poate de firească: „Un investitor european nu va accepta niciodată să te ajute, dacă nu se va convinge că ești un bun gospodar. El vrea ca banii pe care îi investește să fie folosiți corect, pentru comunitate. Și e foarte important să punem umărul și noi, să continuăm să găsim soluții pe loc, cu puterile noastre”.

Pompierii preferă căldura din resurse regenerabile

Dacă pentru Primăria Cârnățenii Noi folosirea „energiei verzi” este deja o tradiție de câțiva ani, pentru Direcţia situații excepționale Căuşeni valorificarea tehnologiilor pe bază de biomasă şi energie solară este abia un debut. Igor Calancea, șef-adjunct direcția SE Căușeni, maior serviciu salvare, își amintește că a început să se intereseze de instalarea unui sistem de încălzire pe bază de resurse regenerabile în iarna anului trecut. A căutat informația pe Internet și deja în luna martie a participat la o sesiune de prezentare a PEBM, unde a aflat despre condiţiile și criteriile de selectare a beneficiarilor. S-a dovedit că unitatea de pompieri din orașul Căușeni este eligibilă, deoarece clădirea este bine izolată și se află într-o stare foarte bună.

Anul acesta, la 31 mai Direcția SE Căușeni a luat în primire centrala termică pe bază de biomasă în complex cu instalaţia de colectoare solare. Colectoarele asigură necesarul de apă caldă menajeră pentru toată unitatea. Cu câteva ore înainte de discuția noastră cu Igor Calancea, pompierii se întorseseră dintr-o misiune de salvare, de pe urma inundațiilor, obosiți și dornici să facă un duș, căci ziua de lucru continua. Rezervorul de apă caldă cu capacitatea de 300 de litri a fost mai mult decât suficient pentru aceasta. Cazanul pe biocombustibil așteaptă lunile de toamnă târzie până să-și găsească rostul. Dar a fost deja testat și funcționează perfect. Lucrează pe bază de peleți, brichete și lemne, e foarte comod și mai are și un sistem de economisire a energiei. La rețea este conectat un vas de colectare în care se acumulează apa prea fierbinte pentru a fi repusă în circuit. Așa se evită risipa de energie termică. Administrația și toți angajații sunt încântați de îmbunătățirile făcute și deja se gândesc la un nou proiect „curat și cald”: șeful-adjunct al Direcției SE Căușeni recunoaște că și-ar dori să reconstruiască una dintre clădirile mai vechi ale instituției și să o transforme într-o sală de sport pentru toți angajații MAI din Căușeni.

Bineînțeles, aceasta ar urma să fie încălzită cu tot cu biocombustibil. „Folosind energia regenerabilă, economisim cel puțin 30% din resursele noastre financiare”, ne spune maiorul Calancea. „Dar, chiar și dacă ar fi să cheltuim aceiași bani, noi trebuie să înțelegem că dăunăm mai puțin și nu depindem de nimeni. Moldova are un potențial enorm pe care noi nu-l folosim. Țin minte că nu demult, când mă întorceam dintr-o misiune am văzut cum lucrătorii agricoli, după ce au curățat livada, au dat foc la crengi chiar în câmp. Iată doar un caz care demonstrează că, de multe ori, noi singuri „ardem banii noștri”, când am putea să-i folosim mult mai eficient”.