Republica Moldova nu intenționează, în condițiile actuale, să reia achizițiile de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES). Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că energia produsă în prezent de centrală cu gaze cumpărate la prețul pieței ar fi considerabil mai scumpă decât electricitatea procurată de Energocom, iar utilizarea cărbunelui presupune investiții și dificultăți logistice majore.
Ministrul a venit cu explicații după reapariția întrebărilor privind posibilitatea reluării achizițiilor de la MGRES, în condițiile în care, în trecut, centrala furniza energie la prețuri mai mici.
Potrivit lui Junghietu, prețul redus de atunci trebuie analizat în contextul modelului prin care funcționa centrala. MGRES producea energie folosind gaze naturale livrate de Gazprom, pentru care regiunea transnistreană nu achita.
Contractul Gazprom care permitea funcționarea acestui model nu mai este executat în ceea ce privește livrările respective. În prezent, regiunea transnistreană primește aproximativ 2,5-3 milioane de metri cubi de gaze pe zi, față de circa 5,7 milioane de metri cubi pe zi anterior.
Potrivit ministrului, volumele actuale nu sunt suficiente pentru a acoperi și necesarul de gaze pentru producerea energiei electrice destinate malului drept al Nistrului.
Energia produsă la MGRES ar ajunge la circa 220 de euro/MWh
Dorin Junghietu susține că prețul istoric al electricității produse cu gaze practic neplătite nu poate fi comparat cu costul pe care l-ar presupune utilizarea gazelor cumpărate în prezent la prețul pieței.
Ministerul Energiei a făcut și un calcul în acest sens. Pentru producerea unui MWh de energie electrică, MGRES consumă aproximativ trei MWh de gaze.
La un preț actual estimat la circa 60 de euro/MWh pentru gaze, la care se adaugă cel puțin cinci euro/MWh pentru transport, doar combustibilul necesar producerii unui MWh de electricitate ar costa aproximativ 195 de euro.
Odată adăugate costurile de operare ale centralei, prețul estimativ ar ajunge la aproximativ 220 de euro/MWh.
Pentru comparație, în luna iulie, Energocom a procurat energie electrică din surse interne și din import la un preț mediu ponderat de aproximativ 133,86 euro/MWh.
„Cu alte cuvinte, în condițiile actuale, să cumpărăm gaze la prețul pieței și să le transformăm în energie electrică la MGRES ar fi considerabil mai scump decât mixul de energie pe care îl procurăm acum”, a explicat Junghietu.
Potrivit acestuia, costurile mai mari s-ar reflecta inevitabil și asupra consumatorilor.
Producerea energiei pe bază de cărbune, o alternativă costisitoare
Ministrul a abordat și posibilitatea producerii energiei electrice la MGRES prin utilizarea cărbunelui.
Grupurile respective ale centralei au fost proiectate pentru antracit de calitate înaltă din Donbas. Un singur grup poate consuma aproximativ 1.000 de tone de cărbune pe zi, iar pentru producerea unor volume relevante de electricitate pentru malul drept ar trebui să funcționeze simultan două sau trei grupuri.
Importul unor asemenea cantități de antracit din Africa de Sud, Vietnam sau Statele Unite ar presupune, potrivit ministrului, costuri și dificultăți logistice majore.
Adaptarea cazanelor pentru utilizarea unui alt tip de cărbune este posibilă din punct de vedere tehnic, însă estimările experților indică investiții de aproximativ 9,5 milioane de euro pentru fiecare cazan.
Suplimentar, ar fi necesare alte 20-30 de milioane de euro pentru reparațiile centralei. Lucrările ar dura aproximativ 9-12 luni. Mai mult, orice asemenea investiție ar necesita acordul proprietarului MGRES.
Compania care controlează MGRES, vizată de sancțiunile UE
Junghietu a atras atenția și asupra situației juridice a proprietarului centralei. MGRES este controlată de compania rusă Inter RAO UES, inclusă, la 23 iulie 2026, pe lista entităților supuse măsurilor restrictive ale Uniunii Europene.
Republica Moldova este țară candidată la aderarea la UE și își aliniază gradual legislația, politicile și regimul sancțiunilor la cele europene.
În aceste condiții, spune ministrul, orice nouă relație contractuală cu MGRES trebuie evaluată inclusiv prin prisma riscurilor juridice, financiare și reputaționale, dar și a relațiilor Republicii Moldova cu partenerii și finanțatorii europeni.
Un alt argument invocat de ministru ține de schimbările produse pe piața energiei electrice din Republica Moldova.
În prezent există decontare orară a dezechilibrelor, iar participanții la piață trebuie să își asume financiar diferențele dintre cantitatea de energie notificată și cea livrată efectiv. Totodată, există grafice de livrare, notificări comerciale, reguli de echilibrare și obligații față de operatorul sistemului de transport.
În cazul în care ar reveni pe piața de pe malul drept, MGRES ar trebui să respecte aceleași reguli.
„Nu putem construi o piață europeană acasă și, în același timp, să creăm excepții permanente pentru un anumit furnizor”, a punctat ministrul.
Energia regenerabilă ajunge la prețuri comparabile cu vechiul tarif de la Cuciurgan
Dorin Junghietu a comparat și fostul preț al energiei de la Cuciurgan cu rezultatele licitațiilor pentru dezvoltarea noilor capacități regenerabile din Republica Moldova.
Mult timp, energia cumpărată de la MGRES a costat aproximativ 66 de dolari/MWh, echivalentul a circa 61 de euro/MWh la cursul de schimb de atunci.
În schimb, rezultatele licitațiilor pentru capacități regenerabile indică prețuri de aproximativ:
- 67 de euro/MWh pentru energia eoliană la prima licitație;
- 62 de euro/MWh pentru energia eoliană la cea de-a doua licitație;
- 59 de euro/MWh pentru energia solară la prima licitație.
Ministrul susține că R. Moldova poate astfel construi noi capacități de producere a energiei regenerabile la prețuri comparabile cu ceea ce era considerată anterior „energia ieftină de la Cuciurgan”.
Diferența, potrivit lui Junghietu, este că noile capacități fac parte din economia R. Moldova, nu depind de gaze rusești neplătite și contribuie la securitatea energetică pe termen lung.
În acest context, autoritățile mizează pe dezvoltarea interconexiunilor cu România, creșterea producției interne, dezvoltarea capacităților de stocare și a piețelor de energie, precum și pe integrarea în piața energetică europeană.
Junghietu amintește că dependența Republicii Moldova de MGRES era identificată drept o vulnerabilitate încă în Strategia energetică din 2013.
„Nu ar fi rațional ca, după investițiile enorme făcute în ultimii ani pentru independența energetică, să reconstruim aceeași dependență”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat însă că Ministerul Energiei nu exclude din principiu nicio opțiune. Circumstanțele și riscurile din sectorul energetic se pot schimba, iar autoritățile trebuie să analizeze permanent soluțiile care pot asigura securitatea aprovizionării și cel mai bun cost pentru consumatori.
În condițiile actuale însă, poziția Ministerului Energiei privind reluarea achizițiilor de la Centrala de la Cuciurgan este negativă.
„Dar, în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu”, a subliniat Junghietu.
Potrivit ministrului, decizia nu este determinată de considerente ideologice, ci de mai mulți factori concreți: volumele insuficiente de gaze, costul necompetitiv al producerii electricității cu gaze cumpărate la prețul actual, dificultățile și costurile utilizării cărbunelui, riscurile asociate sancțiunilor și obligația oricărui furnizor de a respecta regulile pieței energetice moldovenești.
„Independența energetică pe care o construim nu înseamnă să refuzăm o sursă pentru că am folosit-o în trecut. Înseamnă să avem suficiente alternative încât să putem alege, de fiecare dată, soluția cea mai sigură și mai avantajoasă pentru Republica Moldova”, a conchis ministrul Energiei.
