Vadim Țurcan este student la Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea Construcții, Cadastru și Geodezie, și consideră că, în contextul în care balanța energetică ne face să fim dependenți de furnizorii străini, exploatarea surselor de energie regenerabilă ar putea, dacă nu să reducă semnificativ această dependență, atunci măcar să diminueze valoarea facturilor și să ne ajute să facem niște economii. Tocmai de aceea, tânărul a aplicat pentru un schimb de experiență despre energia geotermală, în Islanda, unde a avut ocazia să vadă cum sunt valorificate sursele de energie netradițională (cel puțin, pentru noi). „Energia regenerabilă este un trend în întreaga lume și, ținând cont de situația energetică a R. Moldova, am fost curios să văd ce tehnologii de dobândire a energiei alternative utilizează europenii și dacă ele ar putea fi lesne implementate și aici”, remarcă tânărul care ne-a povestit cu mult entuziasm experiența trăită în cea mai mică țară nordică.
 

Apă la 380oC, gratuită

Vadim vrea să-și aprofundeze cunoștințele în acest domeniu, deoarece consideră că R. Moldova are potențial. „Bine, nu chiar ca Islanda, pentru că la ei condițiile geografice sunt mai bune, sunt plasați la intersecția plăcilor arhitectonice, respectiv este foarte mică distanța până la crustă, unde temperatura este mare. Dacă acolo forând vreo jumătate de km poți obține vapori de apă la 3800C, la noi trebuie să forezi la un km ca să scoți vreo 500C. Da, nu putem să utilizăm căldura pământului pentru a produce energie electrică, dar cel puțin poate fi utilizată la încălzirea locuințelor. Nu trebuie să uităm și de faptul că este o energie pe care putem s-o obținem gratuit”, a menționat Vadim Țurcan. El spune că a rămas impresionat de faptul că în Islanda practic 90% din locuințe se încălzesc cu căldură din pământ, iar aproape două treimi din volumul de energie electrică este produs în centrale geotermale. „Respectiv gazul și benzina ei le folosesc doar la mașini. În timp ce ei sunt asigurați 100% cu energie, R. Moldova produce doar 5% din necesarul de energie”, explică tânărul.

Scot bani din gazele emise în atmosferă

De asemenea, tânărul a rămas surprins că, deși spre deosebire de R. Moldova, în Islanda emisiile de CO2 și H2S sunt foarte mici, ei totuși muncesc intens la reducerea volumului lor. „Islandezii captează aceste gaze la o temperatură anumită și le introduc înapoi în sol, astfel obținând unele minerale care ulterior pot fi comercializate. Chiar și având un procent mic de CO2 în atmosferă, ei reușesc să-l utilizeze contribuind la protejarea mediului ambiant”, remarcă studentul. Totodată, el se arată surprins de faptul că în Moldova încă nu este un cadru legislativ care să permită utilizarea pe larg a căldurii pământului. „Nu am găsit nicăieri ceva specificat despre energia geotermală sau cum putem folosi resursele din pământ, și din acest punct de vedere e greu s-o ei de la început. Islandezii oferă ajutor țărilor subdezvoltate, precum Kenia ori El Salvador, pe care le ajută să folosească această resursă, să construiască centrale geotermale și cred că și la noi ar fi posibil de exploatat aceste resurse”, conchide Vadim Țurcan.

Tânărul consideră că, pentru asigurarea securității energetice a statului și pentru evitarea unei posibile crize energetice, autoritățile, dar și întreaga societate ar trebui să investească în tehnologii care utilizează energia naturii: a pământului, apei, soarelui sau vântului.

Vadim Țurcan:
„Lecția de viață pe care am învățat-o de la islandezi este că întotdeauna trebuie să utilizezi rațional resursele, chiar dacă acestea sunt mai mult decât suficiente. La ei apa care vine de la centrala geotermală și încălzește casele, ulterior este utilizată pentru încălzirea trotuarelor. Astfel, în Islanda niciodată nu va este gheață pe trotuare. Mai mult, pentru că extrag practic gratis energia, ei au creat multe pepiniere, sere unde cultivă legume. Eu am fost într-o seră de roșii unde creșteau într-o mână de pământ tulpini de câțiva metri înălțime și de unde, zilnic, dintr-o jumătate de hectar de seră, puteau strânge până la o tonă de tomate. Totul este mecanizat, au albine care polenizează curpenii de roșii. La ei totul este foarte bine gândit.”