Deja de un an în Chișinău și-a deschis ușile Centrul de Somnologie, unde se pot adresa cei care se confruntă cu asemenea probleme.
Recunosc că ideea de a face o vizită la Centrul de Medicină a Somnului mi-a venit după ce mai multe persoane mi-au spus că vorbesc noaptea prin somn. Tot ei îmi mai zic că uneori gesticulez și dau din picioare, asta în timp ce afară este cu mult trecut de miezul nopții. Știind că nu doar eu „mă dau în spectacol” noaptea, am decis să aflu ce spun specialiștii despre aceste tulburări de somn.
Ce riscă cei care vorbesc sau merg în somn?
Medicul Adrian Lupușor de la Centrul de Somnologie mi-a spus că vorbitul meu prin somn, științific, are denumirea de somnilocvie și că nu este nimic grav. Totuși, în presa din Rusia a fost prezentat un caz când femeia rostea prin somn diferite nume de bărbați, iar într-o dimineață, după ce a fost luată la întrebări de soț, aceasta a recunoscut că toți i-au fost amanți. Deci, cu excepția cazurilor de acest fel, cei care bodogănesc prin somn nu-și pot face niciun rău.
Adrian Lupușor, medic la Centrul de Somnologie din Chișinău
Situația se prezintă altfel, când dau din picioare în timpul somnului. În acest caz, Adrian Lupușor presupune că este vorba de sindromul mișcării periodice a membrelor în somn. O altă patologie care se manifestă prin mișcări în timpul somnului este somnambulismul. „Chiar și aceasta nu este o tulburare gravă, însă dacă persoana se ridică din pat în timp ce doarme, atunci ea se poate răni”, susține medicul.
Potrivit acestuia, recent, la centru s-a adresat o doamnă care suferea de încă o tulburare a somnului, manifestată prin mișcare în somn, și anume când pacientul face în realitate ceea ce visează. În mod normal, în timpul când visăm, ca să nu ne mișcăm conform visului, creierul nostru „deconectează” mușchii. La doamna în cauză creierul nu îi „deconecta”, iar ea făcea ceea ce visa. „Într-o noapte visam că gătesc mâncare și m-am trezit după ce m-am fript cu apa care clocotea în cratiță, asta în timp ce încercam să adaug macaroane. Altă dată visam că pun ceva în priză, dar m-am trezit cu aceasta în mână și eram foarte aproape să mă electrocutez”, i-a povestit femeia doctorului.
Diagnosticarea tulburărilor de somn se face cu ajutorul informației obținute de la apropiați, pacient și cu metode de investigații obiective, așa ca poligrafia cardiorespiratorie sau polisomnografia. Potrivit specialiștilor, investigaţia presupune fixarea unui număr de electrozi cu ajutorul cărora se înregistrează un șir de parametri electrofiziologici în timpul somnului. „În cazul polisomnografiei, persoana vine la noi la centru, este cuplată la aparat și toată noaptea doarme aici, iar noi putem observa ce dereglări apar în timpul somnului și în care etapă a acestuia survin. Ulterior stabilim cum o putem ajuta”, precizează Lupușor.
Medicul efectuează polisomnografia unui pacient care are tulburări de somn
Medicii au stabilit că femeia care s-a fript avea sindromul de apnee obstructivă în somn (se sufoca în timp ce dormea și sforăia zgomotos), iar aceasta îi provoca tulburări de comportament în timpul somnului cu vise. După ce prima problemă a fost înlăturată, ce-a de a doua s-a rezolvat de la sine.
Sindromul care crește riscul morții subite în somn
O altă tulburare destul de des întâlnită în rândul moldovenilor este sindromul de apnee obstructivă în somn, cu alte cuvinte, aceasta este starea când omul sforăie foarte tare, iar la un moment dat ajunge să se sufoce. „Cei care suferă de această tulburare au un risc sporit să moară în timp ce dorm, pot suferi un accident cerebral vascular, pot avea infarct etc. La acești oameni crește somnolența în timpul zilei, pentru că dorm foarte prost noaptea”, explică Lupușor.
Urmăriți mai jos un video care explică ce înseamnă sindromul de apnee obstructivă în somn:
Diagnosticarea sindromului respectiv se face cu ajutorul poligrafului cardiorespirator. Pacientului i se dă aparatul acasă ca să-l folosească în timp ce doarme. Acesta înregistrează funcția respiratorie și funcția cardiacă în timpul nopții, iar a doua zi medicii analizează înregistrările.
Specialiștii de la centru spun că pacienții care suferă de această tulburare se tratează foarte ușor. Există un aparat special, numit CPAP, acesta este un mic compresor unit printr-un tub cu mască, care se pune la gura sau la nasul persoanei, iar ea poate respira fără probleme în timpul somnului și nici nu mai sforăie.
Exemplu de folosire a CPAP-ului
Insomnia – cea mai întâlnită tulburare a somnului
Conform statisticilor, în SUA peste 50 la sută din populație suferă de insomnie de circa 2-3 ori pe săptămână. Cu toate că în R. Moldova procentul nu este atât de mare, medicii spun că, oricum, aceasta rămâne cea mai des întâlnită tulburare de somn din țară.
Adrian Lupușor susține că insomnia este rezultatul unui mod de viață nesănătos: stres, depresie, neliniște etc. „Toate emoțiile negative se răsfrâng asupra somnului, perturbându-l. În ultimul timp la noi vin chiar și copii care suferă de insomnie”, subliniază specialistul.
Unii oameni, care suferă de insomnie, nu pot dormi toată noaptea
Potrivit medicului, în prezent nu există o formulă clară de tratare a insomniei. De regulă, se apelează la metoda intervievării și depistării factorilor care nu-i lasă pe oameni să adoarmă. Pentru a micșora riscul de a avea insomnie, specialiștii recomandă oamenilor să respecte igiena somnului. Aceasta prevede culcarea până la ora 11.00, evitarea consumului de alcool, a fumatului, a abuzului de medicamente, privitul televizorului sau statul la calculator până târziu și altele.
Datele arată că dacă în țările din Occident medicul depistează un șofer cu somnolență diurnă cauzată de tulburări de somn, îi este retras permisul de conducere. Totodată, dacă un medic din SUA determină că persoana are somnolență ziua și nu anunță organele de drept, iar pacientul face accident, acesta răspunde penal pentru că nu a anunțat poliția la timp.
Centrul de Somnologie este o subdiviziune a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie din Chișinău și a fost lansat la 20 decembrie 2013 prin ordinul Ministerului Sănătății. În această perioadă aici au fost consultate peste 500 de persoane, dintre care mai mult de jumătate sufereau de insomnie.
La dezvoltarea medicinei somnului a contribuit și un basarabean, de etnie evreu – Nathaniel Kleitman, născut la Chișinău în anul 1895, cel care este considerat părintele cercetării științifice a somnului.
