Eșec după eșec pentru Iohannis – PSD preia controlul asupra instituțiilor vitale ale României

Cu doar o lună înainte de rocada guvernamentală, PSD pare că a preluat deja șefia mai multor instituții și companii de stat importante unde și-au impus oamenii, în timp ce PNL rămâne cu buza umflată.

În timp ce social-democrații reușesc să preia conducerea mai multor instituții importante, liberalii nu reușesc să mai câștige la negocierile cu PSD funcții care să creeze o balanță de putere. Un exemplu recent este Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), acolo unde PSD a reușit să-l impună pe Toni Greblă. Acesta a fost votat în plenul de săptămâna trecută, 28 martie, cu o majoritate de voturi care au venit inclusiv din tabăra liberală. De notat că în urmă cu trei săptămâni PNL s-a opus numirii, deoarece aceștia afirmau în spațiul public că doresc pe cineva integru. Totodată, liberalii erau nemulțumiți și de faptul că Mitulețu Buică, fostul președinte, a rămas numărul doi în instituție printr-un artificiu, în timp ce liberalii n-au niciun om. Deși liberalii au tergiversat de mai multe ori votul final, aceștia au cedat în cele din urmă și l-au acceptat pe Toni Greblă.

AEP reprezintă o instituție vitală în organizarea alegerilor și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind cu atât mai importantă având în vedere că în 2024 urmează patru rânduri de alegeri.

PSD a reușit să-și impună un om și la Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi, funcție lăsată vacantă de către Niculae Bădălău, ca urmare a arestului pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă. În locul său, social-democrații au instalat-o pe Camelia Pricopie, soția rectorului SNSPA și fost ministru al Educației Remus Pricopie.

Autoritatea de Audit este o structură importantă pentru pentru controalele privind banii europeni. Dintre cei trei șefi ai Curții de Conturi, PSD a instalat doi: pe președintele Mihai Busuioc și pe vicepreședintele Ilie Sârbu, fost senator social-democrat între 2004 și 2016.

PSD a schimbat legea să-și poată numi un om

Tot la începutul lunii martie, plenul parlamentului a votat numirea Monicăi Gubernat, din partea PSD, în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). Numirea acesteia a fost adoptată prin vot secret, cu 233 de voturi ”pentru” şi 4 ”contra”. Opoziţia a lipsit de la vot.

Gubernat a mai ocupat șefia CNA în decembrie 2018, când a fost numită tot de PSD pentru un mandat de șase ani. Ulterior, aceasta a fost demisă din funcție de către coaliția USR – PNL. Gubernat a fost criticată de către puterea de atunci că CNA s-a remarcat prin lipsa de reacție față de derapajele de la principalele televiziuni.

Pentru a o putea reinstala pe Monica Gubernat ca președinte al CNA a fost nevoie de modificarea Legii de funcționare a instituției, care prevedea clar că un președinte demis nu mai poate ocupa funcția. Articolul 20, alineatul 6: Fostul președinte demis nu mai poate fi reales în funcție până la expirarea mandatului.

În acest scop, PSD a depus un amendament în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților. Amendamentul a eliminat exact alineatul 6 al Articolului 20, cel care împiedica realegerea Monicăi Gubernat ca președinte al CNA.

CV-uri fără competențe

PSD a reușit să-și impună oameni și la mai multe agenții de stat. De exemplu, după ce a fost forțat să demisioneze de la ANRE, Alexandru Stănescu a fost împins din nou de fratele său, baronul PSD de Olt Paul Stănescu, într-o funcție de director general la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest „Oltenia”. Instituția se ocupă cu gestionarea fondurilor europene, în competență având peste 1,2 miliarde de euro pentru proiecte în Oltenia. Cu toate astea, nimic din trecutul profesional sau educațional al lui Alexandru Stănescu nu denotă competențe în acest domeniu.

Conform CV-ului personal, Alexandru Stănescu este absolvent al Facultății de Mecanică Agricolă București (1986), după care a lucrat ca inginer până în 1993 la S.C. Agromec Visina S.A. Ulterior a fost director general la S.C. Agromec Bucinisu S.A. între 1994 și 2012. În perioada 2012 – 2020, Stănescu a fost parlamentar PSD, fiind vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor.

Aceasta este a doua încercare prin care Paul Stănescu încearcă să-și promoveze fratele într-o funcție importantă la stat pe bani mulți după ce în decembrie 2021 Alexandru Stănescu ajungea membru al Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ocupând locul lăsat vacant ca urmare a demisiei lui Marian Neacșu. Acesta a fost votat într-un plen comun al Parlamentului, fiind propus în funcție de către PSD.

O persoană fără competențe în domeniu a fost instalată de către PSD și în Consiliul de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai S.A. Este vorba de Marinela Voivozeanu, angajată a Consiliului Județean Călărași și șefa femeilor PSD din același județ. Șantierul Naval 2 Mai se află în subordinea ministerului Economiei, condus de către social-democratul Florin Spătaru.

Înainte de a intra în politică, Voivozeanu a lucrat la recepția unui salon de înfrumusețare din Călărași, deținut de către o membră din PNL. Aceasta a fost apoi dată afară după ce angajatoarea ei susține că a prins-o cu mâna în buzunarele clienților.

„Eu nu prea stăteam la salon. M-au sunat clientele și mi-au spus. Când am aflat, i-am cerut explicații, dar nu a mai venit la salon, invocând anumite motive. Am concediat-o”, a afirmat fosta șefă a social-democratei, citate de Replica de Constanța.

Într-un interviu pentru Libertatea, Voivozeanu recunoaște senin „eu nu ştiu ce înseamnă activitatea şantierului naval”, și că a ajuns în această funcție după ce șeful său pe linie politică a trimis „CV-uri la București”.

„N-am ştiut nimic. Nici nu m-a întrebat cineva. Numirea era deja făcută când am aflat. Eu nu ştiu ce înseamnă activitatea şantierului naval şi de asta am spus că este posibil nici să nu dau curs acestei propuneri”, afirmă social-democrata pentru sursa citată.