Este bine să ştim despre ceea ce pornim

Toamna se numără bobocii. Şi… alegătorii, dacă e să raportăm proverbul la actualitatea social-politică din R. Moldova. În toamnă ne aşteaptă o adevărată stagiune electorală, care debutează pe 5 septembrie cu o premieră – referendumul constituţional. Pentru prima dată în cei 20 de ani de independenţă a R. Moldova cetăţenii de rând sunt chemaţi la urne pentru a lua o decizie ce ţine de funcţionarea statului. Exerciţii referendare am avut şi în 1994, şi în 1999, dar atunci poporul a fost doar consultat, acum însă va trebui să decidă. Alegătorii vor răspunde cu „da” sau „nu” la o singură întrebare: „Sunteţi pentru modificarea Constituţiei, care să permită alegerea preşedintelui RM de către întreg poporul?”. Modificarea vizează art. 78 din Legea Supremă care se referă la modalitatea de alegere a şefului statului. Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi-a argumentat iniţiativa de a recurge la plebiscit prin imposibilitatea de a depăşi în Parlament criza politică şi constituţională. Puterea democrat-liberală şi opoziţia comunistă nu au reuşit să ajungă la un compromis în vederea modificării Constituţiei în Parlament (aşa cum au recomandat structurile europene), învinuindu-se reciproc de nedorinţa de a face asta.

Prognoze optimiste

Reprezentanţii AIE, dar şi comentatorii independenţi – chiar dacă mulţi nu agreează ideea revenirii la alegerea şefului statului prin vot direct – justifică necesitatea referendumului şi cheltuielile de peste 32 de milioane de lei pentru el, prognozând că va fi o reuşită. Temerile că ar putea eşua din cauza absenteismului la urne sunt mici, după ce Parlamentul a modificat Codul Electoral, astfel încât referendumul se consideră valid dacă la el participă o treime dintre cetăţenii înscrişi în listele de alegători, şi nu 50 la sută plus unul, cum era anterior. Este previzibil şi rezultatul majoritar „pro” al plebiscitului, ţinând cont de faptul că peste 70 la sută din respondenţi, potrivit ultimelor sondaje de opinie, ar vrea să-şi aleagă ei înşişi preşedintele ţării. „Miza este deblocarea crizei politice, care de fapt este o criză constituţională, şi excluderea unor astfel de probleme pe viitor. Cu regret, este singura soluţie în această situaţie.”, spune analistul Vlad Lupan. O opinie similară exprima, recent, la Radio „Europa Liberă”, şi comentatorul Igor Munteanu: „Mie nu mi-e dragă această alegere a şefului statului de către întreg poporul. Însă aşa vrea populaţia, aşa vrea puterea actuală şi are dreptul. Fără acest gest nu cred că putem conta că se vor reaşeza lucrurile pe făgaş normal, în sens politic”.

Comuniştii sunt împotrivă

Referendumul are nu doar susţinători ci şi oponenţi. Cel mai supărat pare a fi Partidul Comuniştilor, care, după ce a boicotat aproape patru luni lucrările Parlamentului, a declarat că va boicota şi plebiscitul şi îşi îndeamnă simpatizanţii să facă la fel. Comuniştii acuză guvernarea de uzurparea puterii în stat, pentru că, potrivit lor, AIE a ignorat poziţia PCRM, care ar fi fost gata să voteze modificarea art. 78 în Parlament dacă, simultan, era anunţată data dizolvării actualului legislativ. În acest context, reprezentanţii AIE au declarat în repetate rânduri că după referendum Parlamentul va fi dizolvat, iar în noiembrie vor fi organizate alegeri parlamentare şi prezidenţiale, dar nu înainte de a consulta Curtea Constituţională în acest subiect, după cum a precizat preşedintele interimar Mihai Ghimpu.

Secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, spune că legislaţia nu interzice partidelor sau altor asociaţii obşteşti să boicoteze referendumul, dar că nici nu atestă o astfel de noţiune. „Fiecare partid trebuie să beneficieze de dreptul de a-şi exprima opiniile. Şi dacă PCRM vrea ca adepţii săi să nu vină la referendum, are tot dreptul să zică acest lucru. Însă PCRM, ca şi ceilalţi actori politici, trebuie să respecte Constituţia – să nu îndemne la dezordini în masă, să nu împiedice activitatea organelor electorale”, menţionează Iurie Ciocan.
Comentatorul politic Vlad Lupan crede, însă, că strategii PCRM au cam dat-o în bară cu boicotul. „Nu consider logică dorinţa PCRM de a boicota acest referendum, pentru că, de fapt, în asemenea circumstanţe PCRM merge împotriva voinţei majorităţii poporului, inclusiv a unei părţi a propriului electorat, ceea ce fără îndoială poate avea consecinţe negative pentru PCRM”, spune Vlad Lupan. El menţionează că referendumul va arăta, de fapt, cât de mult este susţinută de electorat AIE în comparaţie cu PCRM.

Un pic de boicot şi la Comrat

Şi deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei au declarat boicot referendumului. Aceştia au chemat populaţia din regiune să boicoteze plebiscitul constituţional, astfel încât să „ne apărăm statutul de autonomie al Găgăuziei, dar şi independenţa şi suveranitatea Moldovei”. Au tot dreptul s-o facă, în limitele constituţionale amintite, susţine secretarul CEC, Iurie Ciocan, precizând că e vorba doar de o opinie exprimată de reprezentanţii unui organ legislativ local, care sunt persoane politice.

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a declarat că referendumul va avea loc şi pe teritoriul autonomiei găgăuze, în pofida faptului că Adunarea Populară de la Comrat a chemat populaţia la boicot. Potrivit Deca-Press, ministrul a declarat la o emisiune TV că a discutat cu başkanul găgăuz, Mihail Formuzal, acesta anunţând că 75 la sută din populaţia Găgăuziei susţine acest referendum şi că va participa la el. „Este un fals instrumentat de PCRM şi de susţinătorii acestuia în frunte cu Ana Harlamenko, preşedinta Adunării Populare. Nu se întâmplă nimic acolo, oamenii lucrează, doar că PCRM încearcă să îşi facă mendrele”, a mai declarat Tănase.

Şi Nicolae Andronic, liderul PPR, formaţiune din care face parte başkanul Mihail Formuzal, spune că populaţia din regiunea autonomă găgăuză va susţine referendumul constituţional. Potrivit lui, declaraţia Adunării Populare a Găgăuziei a fost semnată de 16 din cei 19 deputaţi locali. Aceştia reprezintă PCRM şi PSD, şi nu reflectă opţiunea alegătorilor din sudul republicii. ,,Circa 70% din populaţia acestei regiuni s-a expus deschis pentru alegerea directă a preşedintelui RM”, a menţionat Nicolae Andronic, citat de Info-Prim Neo.

Campania, bucuria partidelor

Oficial, campania electorală a început odată cu adoptarea de către Parlament a hotărârii privind organizarea referendumului, însă partidele nu se grăbesc să facă agitaţie electorală. Au dreptul să facă acest lucru doar formaţiunile politice care vor fi înregistrate de CEC în calitate de participante la referendum. Până acum s-au înscris 13 formaţiuni, dintre care doar nouă au declarat că vor îndemna alegătorii să spună „da” alegerii sefului statului de către popor. Este vorba de partidele AIE – PLDM, PL, PD şi AMN, precum şi Mişcarea „Acţiunea Europeană”, Partidul Naţional Liberal, Partidul Popular Republican, Partidul Republican şi Partidul Ecologist „Alianţa Verde”. Dintre celelalte partide înscrise în campanie, doar PCRM s-a declarat categoric împotriva referendumului. Partidul Socialiştilor „Patria-Rodia” şi Mişcarea „Ravnopravie” s-au pronunţat împotrivă, ultima chiar ameninţând cu boicot, însă, formal, nu şi-au declarat opţiunea în actele depuse la CEC. Nu a făcut acest lucru nici PPCD, care, deşi nu susţine ideea referendumului, spune că lasă decizia la discreţia alegătorilor.
Partidele se mai pot înregistra la CEC până pe 5 august. Experţii cred că multe partide, mai ales cele mici, se înscriu nu atât pentru că sunt interesate de referendum, cât mai ales pentru posibilitatea de a-şi promova formaţiunea înaintea alegerilor parlamentare anticipate. Or, participanţii la referendum au dreptul să plaseze publicitate electorală gratuită (şi contra plată), să facă agitaţie electorală, să participe la dezbateri publice la radio şi televiziune.

Referendum peste hotare

La referendumul din 5 septembrie, pentru prima dată, peste hotare vor fi deschise secţii de vot şi în afara reprezentanţelor noastre diplomatice. În total, în străinătate vor fi deschise 79 de secţii de vot. Totodată, cetăţenii moldoveni, care în ziua referendumului se vor afla peste hotarele ţării, se pot înregistra în prealabil prin intermediul unui serviciu electronic deschis de Comisia Electorală Centrală pe pagina web www.voteaza.md. Serviciul va fi disponibil începând de lunea viitoare, iar înregistrarea se va finaliza cu 20 de zile înainte de scrutin. Procedura nu este însă obligatorie.