Experţii menţionează că la doar o lună de la aprobare, în septembrie, bugetul a avut nevoie de o revizuire substanţială prin diminuarea cheltuielilor cu circa două miliarde de lei. Această diminuare a fost cauzată de reducerea drastică a veniturilor din granturile externe pentru suport bugetar şi diminuării încasărilor unor taxe faţă de nivelul planificat. Într-o perioadă la fel de scurtă, pe 25 noiembrie, Guvernul vine cu un alt proiect de modificare a bugetului, de data această pentru a valorifica resursele adiţionale, de circa 330 de milioane de lei, ce se aşteaptă a fi încasate din taxe până la sfârşitul anului. Ca rezultat al acestor două modificări, cele mai mari reduceri au fost efectuate în sectorul energetic, drumuri şi subvenţii.
În luna octombrie 2016, Guvernul a rectificat bugetul de stat pentru anul 2016 prin reducerea veniturilor cu 6,6% şi cheltuielilor cu 5,5% sau 2,06 miliarde de lei – aceeaşi sumă pentru venituri şi cheltuieli, respectiv deficitul bugetar a rămas acelaşi. Această rectificare a avut scopul principal de a menţine deficitul Bugetului Public Naţional în limitele a 3,2% din PIB. De altfel, aceasta fiind şi o condiţie prevăzută în a Memorandumul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional în octombrie 2016.
De asemenea, la 25 noiembrie, Ministerul Finanţelor a expediat Guvernului o nouă propunere de modificare a bugetului de stat. Aceasta are ca scop valorificarea mijloacelor financiare adiţionale obţinute în rezultatul creşterii încasărilor din TVA şi din taxele de import. Astfel, această rectificare prevede o majorare a veniturilor şi cheltuielilor cu suma de peste 328 de milioane de lei.
Evoluţia datoriei de stat în perioada ianuarie-octombrie 2016 a înregistrat o creştere semnificativă, de 50,2%, ajungând la 31 octombrie 2016 la 50,3 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, aceasta a sporit de la 27,4% la începutul anului 2016 până la 37,9%. Nivelul datoriei de stat a Republicii Moldova nu are dimensiuni ce ar crea probleme pentru stabilitatea macro-bugetară, însă este o problema modul în care aceasta a fost creată. În cea mai mare parte, creşterea este determinată de convertirea garanţiilor de stat acordate de către Guvern Băncii Naţionale. Suma integrală a acestor garanţii este de circa 13,6 miliarde de lei.
În societate au existat mai multe discuţii pe marginea corectitudinii sau, mai exact, în ce măsură această operaţiune este una echitabilă. Principalul argument împotriva acestei operaţiuni este faptul că prin respectiva tranzacţie Guvernul pune furtul de 13,6 miliarde pe spatele contribuabililor. În opinia autorului analizei, această abordare porneşte de la o premisă eronată. Frauda comisă a adus un prejudiciu imens statului Republica Moldova, indiferent unde localizăm această pierdere şi indiferent din ce sursă publică va fi achitată, fie din buget, fie din profitul Băncii Naţionale sau din profitul întreprinderilor publice, aceasta este şi rămâne pe umerii contribuabililor. Adică, nu există un „loc” în sistemul public al Republicii Moldova pentru a „plasa” această sumă, astfel încât cetăţenii să nu „suporte” această pierdere. Singura soluţie este recuperarea de la cei care au adus prejudiciul.
IPN
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
