Autorii studiului au măsurat indicele distanţei sociale a 14 grupuri vulnerabile , printre care persoanele cu dizabilităţi mentale, intelectuale şi fizice, persoanele LGBT, infectate cu HIV/SIDA, de etnie romă etc. Potrivit datelor studiului, niciun grup vulnerabil vizat nu se bucură de o toleranţă totală.„Dacă vorbim despre distanţa socială aproape la nivel de expulzare din ţară, atunci vorbim despre persoanele LGBT şi despre persoanele infectate cu HIV/SIDA. Marginalizaţi sunt şi ex-deţinuţii şi persoanele cu dizabilităţi mintale. Cel mai uşor sunt acceptaţi în societate vorbitorii de limbă rusă şi ruşii care locuiesc în Republica Moldova”, a spus Ian Feldman, preşedintele Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.
Conform rezultatelor unui sondaj publicat în acelaşi studiu, pentru toţi respondenţii, discriminarea reprezintă o problemă minoră. Experţii au însă alte păreri şi spun că discriminarea afectează nivelul de dezvoltare a unui stat. „Cu cât e mai mare nivelul de acceptare şi de toleranţă într-o ţară, cu atât e mai mare nivelul de bunăstare, nivelul de salarizare, este mai acceptabil nivelul de preţuri şi sunt mai multe locuri de muncă.”, a declarat Veaceslav Balan, Coordonator Naţional , Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.
La finalul studiului, autorii fac recomandări pentru integrarea reprezentanţilor grupurilor vulnerabile. „În primul rând, este nevoie de campanii de informare a populaţiei despre cine sunt grupurile vulnerabile din Republica Moldova. Unele recomandările elaborate vizează şi autorităţile publice centrale, şi locale atunci când acestea îşi revăd politicile şi programele. Trebuie să lucrăm şi cu grupurile vulnerabile pentru ca ele să-şi cunoască drepturile.”, a spus pentru IPN Valentina Purcel, coordonator proiecte oficiul ONU.
Studiul a fost elaborat de Consiliul pentru prevenirea, elaborarea şi asigurarea egalităţii în colaborare cu Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului(OHCHR). La prezentarea acestuia au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi ai societăţii civile.
Cercetarea a fost realizată în perioada aprilie-iunie 2015, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1013 respondenţi din 13 regiuni ale ţării.
Sursa: ipn.md
