Facultatea de Litere la a 65-a aniversare a USM

Printre primele „cărămizi”, care au fost zidite în temelia acestei fortăreţe a învăţământului superior din Republica Moldova în îndepărtatul şi controversatul an 1946, a fost şi Facultatea de Istorie şi Filologie, premergătoarea actualei Facultăţi de Litere, reprezentată la acel început prin două catedre: cea de Limbă şi Literatură Moldovenească şi cea de Limbă şi Literatură Rusă.

Şeful de atunci al Catedrei de Limbă şi Literatură Moldovenească, viitorul doctor habilitat în filologie, profesor universitar şi academician Nicolae Corlăteanu îşi amintea de condiţiile în care şi-a pornit activitatea catedra pe care o conducea: „La începuturi, în 1946, nu aveam la dispoziţie nici un fel de curs de limba şi literatura moldovenească, nici tipărit, nici cel puţin şapirografiat, care ar fi fost în corespundere cu prevederile programelor de şcoală sovietică… Operele clasicilor nu erau editate, lucrările publicate în România erau trecute la index şi strict oprite. Nu se admitea barem citarea acelor lucrări” (N. Corlăteanu, Răspântii, Chişinău, 1995, p. 153). Printre alte probleme semnalate de tânărul şef de catedră era şi cea a predării limbii „moldoveneşti” alolingvilor, despre care scria într-un raport adresat rectorului şi ticluit în spiritul timpului de atunci: „Din toate republicile frăţeşti au venit în Moldova mulţi tineri entuziaşti… Dar tineretul acesta nu cunoaşte limba poporului moldovenesc… Se resimte nevoia acută de a da studenţilor noştri cunoştinţe de limbă moldovenească” (Ibidem, p. 149). Acest demers a fost însă respins sub pretextul că nu există indicaţii în acest sens de la Moscova, iar efectele acestei atitudini le remarcăm şi în prezent, când nici copiii, nici nepoţii acelor „tineri entuziaşti” nu cunosc (şi nici nu vor să cunoască) limba poporului băştinaş. Timpul trece, problemele rămân…

Adevărata istorie a Facultăţii de Litere începe însă în anul 1962, odată cu reorganizarea Facultăţii de Istorie şi Filologie, în urma căreia a fost creată Facultatea de Filologie având în componenţa sa trei secţii: de Limbă şi Literatură Moldovenească, de Limbă şi Literatură Rusă şi de Limbi şi Literaturi Străine. Cu această structură se avântă în valurile vremii – când mai liniştite, când mai furtunoase – facultatea care avea să parcurgă o cale de aproape jumătate de secol, rezistând cu demnitate împotriva atacurilor răuvoitorilor, ridicându-se cu ardoare şi pasiune în apărarea celor mai importante valori naţionale şi altoindu-le cu răbdare şi perseverenţă tinerelor mlădiţe ale acestui neam dragostea de carte, de înţelepciune, de cultură.

Şi aşa cum îi stă bine unei facultăţi tinere, la cârma ei a fost pus un decan tânăr şi entuziast – Ion Osadcenco, un excelent organizator al învăţământului filologic universitar, un talentat şi iubit îndrumător al tinerilor învăţăcei veniţi la carte şi un neîntrecut iniţiator şi animator al unor frumoase tradiţii în viaţa facultăţii. Aceste tradiţii au fost perpetuate şi diversificate cu multă inspiraţie şi dăruire de succesorii săi în acest post: regretaţii Ion Mocreac (1967-1975) şi Constantin Dobrovolschi (1975-1987), temerarii Vitalie Marin (1987-1993), Mihail Purice (1993-2005), Irina Condrea (2005-2009), tenacităţii cărora facultatea le datorează o mare parte din realizările şi succesele sale.

Principala realizare a Facultăţii de Litere sunt zecile de generaţii de tineri, care au cunoscut aici tainele şi dulceaţa verbului matern, înţelepciunea cărţii şi miracolul poetic al marilor opere din patrimoniul literaturii române şi universale. Sute de cadre didactice, profesori de limba şi literatura română, de limba rusă, franceză, engleză şi chiar latină, care cultivă dragostea de cuvântul scris şi rostit în sufletele copiilor din întreaga republică, pot afirma cu o justificată mândrie că sunt absolvenţi ai Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Moldova.
În aulele acestei facultăţi şi-au făcut studiile şi şi-au încercat primii paşi în carieră personalităţi care au constituit şi constituie „fondul de aur” al intelectualităţii din Republica Moldova, afirmându-se ca poeţi şi scriitori (Petru Zadnipru, Gheorghe Malarciuc, Arhip Cibotaru, Gheorghe Madan, Anatol Ciocanu, Liviu Damian, Anatol Codru, Vladimir Beşleagă, Gheorghe Ciocoi, Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Leonida Lari ş.a.), lingvişti notorii (S. Berejan, V. Marin, A. Ciobanu, Th. Cotelnic, I. Eţcu ş.a.), reputaţi cercetători şi critici literari (S. Cibotaru, M. Cimpoi, M. Dolgan, L. Ciobanu, I. Ciocanu, Gr. Botezatu, A. Hropotinschi ş.a.). Mulţi dintre absolvenţii facultăţii şi-au dedicat viaţa şi talentul prosperării instituţiei care i-a format, continuând şi în prezent să educe tineri îndrăgostiţi de cuvânt, care şi peste ani îşi vor aminti cu drag şi recunoştinţă de dascălii lor Vitalie Marin, Anatol Ciobanu, Mihail Dolgan, Irina Condrea, Mihail Purice, Ion Melniciuc, George Rusnac, Nicanor Ţurcanu, Elena Ţau, Tamara Cristei, Eugenia Dodon, Alexandra Gherasim, Emilia Oglindă, Viorica Molea şi mulţi alţii, care i-au ajutat să înţeleagă şi să preţuiască tezaurul graiului matern.

La acest popas aniversar al încă tinerei noastre Alma Mater, Facultatea de Litere, cu cele patru catedre ale sale – de Limba Română, de Lingvistică Generală şi Limbi Clasice, de Literatură Română şi Teorie Literară şi de Filologie Rusă – având un contingent de 60 de cadre didactice şi circa 450 de studenţi şi masteranzi, se înscrie armonios în structura unei universităţi de tip clasic, răspunzând, totodată, şi cerinţelor actuale ale unei societăţi în plină dezvoltare, orientate spre valorile europene, şi oferind tinerilor de azi noi posibilităţi de formare profesională. Pe lângă specialităţile, devenite deja istorice, „Limba şi Literatura Română”, „Limba şi Literatura Rusă”, aici sunt create condiţii pentru studierea suplimentară a unor limbi clasice şi moderne de largă circulaţie, facultatea propunând absolvenţilor din învăţământul preuniversitar specializări ca „Limba şi Literatura Română, cu studiere aprofundată a limbilor latină, greacă, engleză, franceză, rusă” şi diversificând, în acest fel, oportunităţile de angajare a absolvenţilor săi în câmpul muncii.

Activitatea didactico-ştiinţifică a Facultăţii de Litere este susţinută şi prin numeroase participări la conferinţe ştiinţifice internaţionale, prin stagii de perfecţionare şi documentare în prestigioase centre universitare şi ştiinţifice de peste hotare, prin schimb de studenţi şi specialişti cu instituţii de învăţământ superior din alte ţări. Acum, facultatea beneficiază de pe urma relaţiilor de colaborare ştiinţifică şi didactică cu universităţi din România, Rusia, Grecia, Franţa, Coreea de Sud, Ucraina, Belarus ş.a.

Astăzi, la această onorabilă aniversare, profesorii şi studenţii Facultăţii de Litere sunt mândri că fac parte din prestigioasa familie a Universităţii de Stat din Moldova, că au parcurs împreună impresionanta cale de 65 de ani, purtând tot împreună povara greutăţilor şi împărtăşind bucuria realizărilor, aşa încât acum să-i poată ura cu gratitudine: Vivas, crescas, floreas, Alma Mater nostra, nunc et semper et in saecula saeculorum!

Claudia Cemârtan,
doctor conferenţiar,
decanul Facultăţii de Litere
a Universităţii de Stat din Moldova