BăltiIstorie

Fake News! PAS a „sărbătorit” 601 ani de la „fondarea” orașului Bălți. Prima mențiune are 402 de ani

„Astăzi este mare sărbătoare la Bălți. Orașul împlinește 601 ani de la fondare. Autoritățile publice locale au pregătit un program bogat de activități. De dimineață vor avea loc depuneri de flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt după care va fi organizat tradiționalul alai de sărbătoare cu participarea instituțiilor, organizațiilor și întreprinderilor din municipiu”, anunță portalul nordnews.md făcând referire la programul publicat de Primărie.

Pagina de Facebook a PAS publică două fotografii cu un grup de deputați PAS care au depos flori cu ocazia „601 de ani de la fondarea orașului.

Câți ani are cu adevărat orașul Bălți

Prima atestarea certă a orașului Bălți apare în comentariile despre expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. La Bătălia de la Țuțora armata poloneză a fost înfrântă, fiind nevoită să se retragă. La întoarcere militarii polonezi au ajuns la Răut la 4 octombrie, lângă satul Bălți. Acest fapt a fost înregistrat în comentariile expediționare.

În mod greșit, unele surse afirmă că orașul ar fi fost întemeiat în 1421 de către ducesa Ringala de Mazovia – una din soțiile domnitorului moldovean Alexandru cel Bun. În urma divorțului din 1421, Ringala de Mazovia primise, printr-un hrisov domnesc din 13 decembrie 1421, moșiile Siret, Volovăț și câteva localități din jur în vederea întreținerii sale, însă Bălțiul nu figura. De menționat că localitățile atestate în actul domnesc sunt amplasate în partea dreaptă a Prutului.

Această eroare s-a produs din cauza traducereii și interpretării eronate a notițelor de călătorie ale diplomatului francez Guillbert de Lannoy. În 1421 a efectuat o călătorie de la Marea Baltică spre Marea Neagră. Trecând prin regatul Poloniei poposește în orașul polonez „Belfz” (actualmente Belz, Ucraina) unde este oaspetele ducesei Ringala de Mazovia, verișoara regelui polonez Vladislav II Iagello.

În secolul XIX când a fost realizată traducerea notițelor în limba rusă în care orașul polonez Belfz a fost confundat cu orașul Bălți.

În timpul campaniei lui Petru I împotriva otomanilor din 1711, târgul Bălți, atunci renumit ca centru de trecătorie și de întreținere a hergheliilor domnești, a fost baza principală de aprovizionare în merinde și cai a armatelor ruse. Dar, după înfrângerea și retragerea lor spre Nistru, tătarii au prădat așezarea.

Bălți – proprietatea românilor din Iași

În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revenind Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. Orașul Bălți apare în documente ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraș meșteșugăresc important (fierari, rotari, pielari, șelari, căruțari), voievozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În același an ținutul dimprejur este despărțit din Ținutul Sorocăi, trecând în componența Ținutului Iași. În 1795 Gheorghe Panaite, în scopul de a accelera dezvoltarea târgului, a încercat să aducă din Galiția un număr de 300 de negustori armeni și le-a construit o biserică în planul bisericilor catolice. Dar, negustorii armeni nu au ajuns la Bălți și biserica a fost sfințită ca una ortodoxă, Catedrala Sf. Nicolae, dărâmată de Sovietici în 1965 și reclădită după independență.

Populația rusească, ucraineană și evreiască a continuat să crească și după unirea primei Republici moldovenești (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiați care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălți a fost reședința județului cu același nume. Potrivit recensământului României din 1930, în municipul Bălți locuiau 30.570 de persoane, dintre care 14.229 erau evrei, 8.868 români, 5.426 ruși, 981 polonezi, 1.066 din alte etnii.

La 2 iunie 1935, regele României Carol al II-lea și prințul moștenitor Mihai participă la sfințirea Catedralei Sfinții Împărați Constantin și Elena, construită de Visarion Puiu, episcopul Hotinului. La eveniment au fost prezenți și prim-ministrul Gheorghe Tătărescu; ministrul cultelor Al. Lapedatu; ministrul internelor I. Inculeț; ministrul învățământului C. Angelescu; ministrul apărării Paul Angelescu; ministrul muncii I. Nistor; primarul orașului Bălți P. Vrabie; prefectul județului Bălți Emanoil Catelly, diverși funcționari centrali și locali precum și, desigur, numeroși reprezentanți ai bisericilor ortodoxe.

Vizita la Bălţi a Regelui Carol al II-lea, Marelui Voevod de Alba Iulia Mihai I, lui Gh. Tătărescu şi alţii, cu ocazia sfinţirii Catedralei Sf. Constantin şi Elena

În aceeași zi Carol al II-lea, împreună cu oaspeții veniți la sfințire, a semnat și a zidit pergamentul în temelia noului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualmente blocul administrativ al Universității Alecu Russo).După terminarea solemnității de la liceu, cortegiul regal a pornit spre cimitirul eroilor, unde are loc inaugurarea monumentului eroilor căzuți în primul Război Mondial. Apoi, regele și fiul său vizitează reședința episcopală și îl decorează pe episcopul Visarion Puiu cu Cordonul de „Mare Cruce” al ordinului Coroana României. La ora patru, regele și prințul moștenitor au pornit de la reședința episcopală spre a vizita cazărmile militare. Între regimentele vizitate a fost și regimentul 6 Vânători, în care Suveranul a fost ofițer cu gradul de locotenent, când această unitate militară era de gardă la castelul Peleș. Pe la orele 18, regele Carol al II-lea și prințul moștenitor Mihai împreună cu reprezentanții autorităților centrale din București au părăsit orașul.


Ioana Crețu

Ioana Crețu este o jurnalistă specializată în politică, economie și relații internaționale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.