Despre „absolvenţii” şcolii partidului odios-totalitarist nu are rost să mai comentăm. Partidul a fost format pe sânge şi pe sugrumarea a milioane de oameni nevinovaţi. Adică, vorba ceea: animalul hrănit de mic doar cu sânge nu mai trece la iarbă… Dar, nu pot (încă) să mă împac cu „feţişoarele smerite de îngeri” ale politicienilor din partidele mai noi CREŞTINE, DEMOCRATE, LIBERALE, EUROPENE… Numele promiţătoare ale acestor partide au dat speranţe şi au îndemnat la vot electoratul care a visat schimbarea şi la ultimul scrutin. După alegeri, însă, feţişoarele de îngeri ale „noilor” au început să semene cu feţele lui Voronin, Tkaciuk, Reidman, Mişin, Roşca… Mă refer nu doar la liderii partidelor, dar şi la ceilalţi candidaţi – acum deputaţi, miniştri, alţi funcţionari. Spiciul lor a devenit steril şi demagogic precum la Lupu, cu esenţă de aventură ca la Tarlev…, iar despre ambiţii, pofte, aroganţă şi orgolii, ce să mai zic? Am văzut recent cum, în şedinţa de guvern, „tinerii” trăgeau de ciolan că mai şi-au rupt dinţii…

Un ministru, cândva mare patriot (şi atunci, probabil, era actor, dar spunea că e medic!) a apărut recent cu un interviu în „Ziarul de Gardă”, iar eu, citindu-l, mă gândeam unde ar fi mai potrivit să-i punem monumentul, chiar de pe acum… A fost dispărut un timp din politică, deşi a fost deputat, avea experienţă. Când l-am văzut din nou candidând pe listă, mă aşteptam să rămână deputat, să repare în legislativ breşele din fostul său mandat… dar, nu! Omul nostru, mare patriot, s-a dus direct la… fotoliul de ministru, într-un domeniu unde habar nu are şi nicio experienţă. Parcă e de înţeles ceva prin acest gest. Când reporterul de la ziar întreabă de ce nu eliberează din funcţii pe nişte funcţionari corupţi, cu dosare penale, marele nostru patriot spune că nu EL decide, dar directorul, al cărui şef EL este!… Vă place?!.. Izul negativ al acestui articol mi l-a inspirat un alt ministru, mare patriot, care a îmbrâncit cu brutalitate primitivă nişte reporteri, nu prea dispuşi să-l laude. Privind reportajul, eram nedumerit de băbana ceea sovietică ce a trântit uşa, urlând (democratic) la cei care vroiau să intre (atenţie!) într-o instituţie publică. Priveam şi nu prea îmi dădeam seama – e perioada lui Voronin ori s-a schimbat ceva?!

De fapt, prima mea nedumerire s-a produs când am văzut un primar necomunist, dintr-o suburbie a capitalei, explicând, cu ironie şi tupeu, de ce ţinea încuiată la subsol o biată femeie bolnavă. M-a mirat faptul că nimeni dintre colegii lui de partid nu a reacţionat – adică, aşa ceva e rău dacă fac comuniştii, iar dacă fac democraţii se poate, nimic grav… Se vede că politica e o molimă, o infecţie, un microb necruţător care schimbă omul într-un timp foarte scurt, iar „sărmanii” politicieni, furaţi de grija mare faţă de popor, se aruncă în acest mediu infect fără de „scafandru” sau cum, Doamne, se mai spune la haina ceea de protecţie…

Ce cred victimele „emisarilor roşii”?

Cum explicaţi faptul că procurorii, care altădată v-au acuzat de organizarea dezmăţului din 7 aprilie, astăzi v-au scos de sub învinuire şi îi audiază pe comunişti? Am pus această întrebare tuturor politicienilor, contra cărora Igor Popa a fabricat dosare penale la 7 aprilie. I-am rugat să se expună în această privinţă şi pe liderii AIE. Numai Marian Lupu nu a răspuns apelurilor noastre.

Vlad Filat, prim-ministrul RM
Şi eu mi-aş dori o schimbare rapidă şi calitativă în sistemul Procuraturii, dar în RM există principiul separării puterilor în stat. Am simţit personal ce înseamnă presiune politică asupra organelor Procuraturii – mă refer la dosarele ce mi-au fost intentate pe când mă aflam în opoziţie. După venirea în fruntea executivului, am fost întrebat de nenumărate ori dacă voi cere clasarea acelor dosare, însă am insistat ca ele să fie examinate până la capăt. Nu mi-am permis şi nu-mi voi permite imixtiuni în activitatea Procuraturii, deşi, repet, mi-aş dori foarte mult să simt o schimbare calitativă în acest sistem.

Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei
Legea nu permite guvernului să se implice în activitatea Procuraturii, cu atât mai mult în politica de cadre. Responsabilitatea pentru buna funcţionare a PG aparţine procurorului general, iar cât priveşte politica de cadre, a fost înfiinţat Consiliul Superior al Procurorilor, din care fac parte, din oficiu, şi eu. Până în prezent, la şedinţele CSP, nu a fost propusă avansarea niciunei persoane numite de dvs. Ca şi în cazul judecătorilor, eu voi fi împotriva promovării în funcţii de conducere a persoanelor compromise prin fabricarea dosarelor la comanda comuniştilor, indiferent de numele, gradul sau funcţia acestora.

Vitalie Nagacevschi, şeful Comisiei parlamentare de cercetare a evenimentelor din 7 aprilie
E uşor să stai dinafară şi să critici, dar e destul de dificil să fierbi acolo. Îmi vine greu să dau aprecieri clare, dar, în acelaşi timp, îmi apar şi semne de întrebare. Mai ales după ce am găsit încheierea procurorului Toma cu privire la interceptarea telefonului meu şi al Vioricăi Nagacevschi. Totuşi, de fiecare dată, înainte de a învinui pe cineva, trebuie să vedem pe cât de sincere i-au fost acţiunile. Eu cred că procurorul general urmează să găsească răspunsuri la toate aceste întrebări şi să le prezinte societăţii.

Oleg Cernei, consilier municipal
M-am mirat şi eu când acelaşi Popa, care după 7 aprilie m-a citat în calitate de bănuit, acum m-a invitat ca martor. Mă întreb – sunt aceştia procurori sau marionete ale fostului regim, care se conformează după cum bate vântul politic? Cred că responsabilitatea cea mai mare, inclusiv pentru activitatea Procuraturii, aparţine AIE. Să nu căutăm ţapul ispăşitor în interiorul Procuraturii, ci printre cei care au promovat procurorul general – fie PD, fie AMN.

Vitalia Pavlicenco, ex-deputată
Eu am să vă dau un răspuns, dar n-o să vă placă. La fel cum se întâmplă aceste lucruri regretabile în Procuratură, la fel se întâmplă şi în alte structuri. Eu am scris şi despre acelaşi Cazan, care e în Aparatul premierului, dar a lucrat în administraţia lui Voronin, şi despre alţii. Este unul dintre motivele pentru care eu critic AIE.

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al RM
Am abordat subiectul acesta în şedinţă cu liderii AIE, dar nu eu decid în problema asta. Atâta pot să spun.

Serafim Urecheanu, prim-vicepreşedinte al Parlamentului
Candidatura lui Zubco a fost una de compromis, dar acceptată de toţi liderii AIE. Cât despre promovarea celor care mi-au instrumentat la comandă dosarele mele şi ale altor lideri politici, sunt categoric împotriva oamenilor care au încălcat legea şi optez pentru demiterea lor.