La sfârşitul reuniunii, europenii s-au trezit cu un text mai puţin ambiţios decât cele redactate înainte de bombardamentele de la Mariupol.
Într-adevăr, ei spun că extind perioada de aplicare a actualelor sancţiuni împotriva Rusiei până în septembrie anul acesta. La o nouă reuniune prevăzută pentru 9 februarie ar putea fi mărit numărul oficialilor ruşi deja aflaţi pe lista neagră a UE.
Aceştia sunt acum în număr de 132, iar în următoarele zile Serviciul de Acţiune Europeană Externă trebuie să propună şi alţii. Nici vorbă de sancţiuni economice sau de înăsprirea tonului.
Motivele impasului sunt de găsit în divergenţele între capitale privind poziţia faţă de Rusia, în dorinţa noului Guvern de la Atena de a se afirma împotriva Bruxelles-ului, ca şi în geloziile apărute între înalţii oficiali UE.
Astfel, preşedintele Consilului European, Donald Tusk, polonez hotărât să sperie Moscova, a redactat o poziţie europeană "comună", dar concurentă cu cea pusă deja la punct de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini.
Nu toate capitalele au fost de acord cu poziţia lui Tusk: Austria, Ungaria, Slovenia, Franţa, Luxembourg şi Cipru au avut rezerve. Rezervele lor s-au păstrat şi în cursul ministerialei prezidate de Mogherini.
Apoi, noul ministru grec de Externe, Nikos Kotzias, a avut o atitudine "foarte agresivă", după cum indică unele surse diplomatice. Încă din prima zi a instalării sale la Atena, noul Guvern grec a explicat că politica europeană faţă de Moscova este total greşită.
"Europa trebuie să promoveze acordurile de la Minsk prin intermediul dialogului şi nu prin sancţiuni", a explicat presei Kotzias la finalul reuniunii.
Sursa: rfi.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
