Acest handicap al graiului naţional este evident atunci când aruncăm privirile la publicitatea exterioară din Chişinău şi din alte oraşe ale republicii. Deşi există legi şi amenzi care ar trebui să constrângă agenţii economici să acorde prioritate limbii oficiale a Republicii Moldova, acest lucru nu se întâmplă, în momentul în care aceştia îşi fac reclamă.
Foto: Ramin Mazur
Pe 5 aprilie 2012, Parlamentul a adoptat completări la alineatul 5 din art. 364 al Codului Contravenţional care prevăd amenzi de până la 3 mii de lei pentru persoane fizice şi, respectiv, între 6 şi 10 mii de lei pentru persoane juridice în cazul în care limba oficială este ignorată în afişarea informaţiei publicitare exterioare. După aproape trei luni de la adoptarea modificărilor respective, autorul acestora, deputatul liberal Valeriu Munteanu, observă că legea nu are efectul scontat, iar unele companii din Chişinău continuă să ofere publicitate în limbi străine.
„Avem în continuare publicitate cu duiumul doar în limba rusă. Mă refer la panouri stradale, la anunţuri de pe clădiri, instituţiile de alimentaţie publică, magazine şi vitrine. Lucrurile se mişcă greu. Executivul este pasiv, în acest sens. Voi folosi toate instrumentele parlamentare pe care le deţin pentru a-l determina să-şi exercite atribuţiile şi obligaţiile”, a declarat Valeriu Munteanu.
Potrivit Legii publicităţii din 1997, textele publicitare „se difuzează în limba de stat, iar la dorinţa furnizorului de publicitate – şi (subl. n.) în alte limbi, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova”.
O întrebare complicată
Specialistul principal la Secţia peisaj urban şi reclamă din cadrul Primăriei mun. Chişinău, Mihai Guţu, afirmă că nu ştie de ce publicitatea în limba rusă abundă pe străzile capitalei. „Legea din 1997 spune foarte clar că toată informaţia trebuie să fie în limba de stat. Dacă se traduce în alte limbi, suprafaţa textului trebuie să fie mai mică. De ce apar totuşi panouri publicitare în alte limbi? E foarte complicată întrebarea”, ne-a spus Mihai Guţu.
Foto: Ramin Mazur
Ruşii, ca ţintă
Unii patroni de firme care au publicitate în limbă străină ne-au oferit diverse justificări. „Aceste panouri au fost instalate acum un an. Ştiu că trebuie să modificăm textul în limba română conform legii, dar atunci ruşii erau publicul nostru ţintă”, ne-a spus Iulian Cozari, directorul unui magazin de echipament pentru pescuit care a instalat un baner în limba rusă pe str. Ismail. „Compania noastră este prezentă în mai multe ţări. Utilizăm limba engleză pentru că este o limbă de circulaţie internaţională şi o înţeleg mulţi oameni”, a explicat administratoarea unui travel agency (agenţie de turism) din centrul Chişinăului.
E treaba poliţiei
Foto: Ramin Mazur
Semnalizarea încălcărilor şi aplicarea amenzilor cad pe umerii poliţiei. În primele şase luni ale anului, angajaţii MAI au constatat 86 de încălcări ale legislaţiei cu privire la publicitate. Cu toate acestea, niciun agent economic nu a fost amendat pentru nerespectarea legislaţiei lingvistice. Serviciul de presă al MAI spune că într-o lună poliţiştii încă s-au adaptat la noile cerinţe. „Modificările au intrat în vigoare abia pe 15 mai. Avem nevoie de timp ca să explicăm poliţiştilor cum să aplice legea”, a declarat Eugen Onică, ofiţerul de presă al MAI.
