Tensiunea Greciei atinge, tot mâine, alte înălțimi în contextul unuia dintre cele mai controversate scrutinuri parlamentare. Sârbii speră ca duminică să se apropie politic, și nu numai, și mai mult de Uniunea Europeană, în timp ce în Italia vor avea loc alegeri municipale.
Sarkozy reduce diferența. Se apropie de Hollande la doar patru procente
Mâine va avea loc în Franța ultima confruntare dintre câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale, Francois Hollande, și actualul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, care aspiră la un al doilea mandat prezidențial.
În urmă cu două zile, Sarkozy a declarat pentru postul de televiziune Canal+ că este pregătit să își asume „consecinţele” în cazul unei înfrângeri, dacă socialistul Hollande va fi ales, deoarece nu ar putea „continua ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic”, relatează AFP. „Îmi doresc să fiu ales pentru cinci ani președinte al Republicii. Dacă nu se va întâmplat așa, îmi asum consecințele”, a declarat Nicolas Sarkozy.
Actualul președinte francez se declară extrem de încrezător în victoria sa față de alegerile din 6 mai, dar declară totodată că, în caz de eșec, va renunța la politică. Cu toate acestea, Sarkozy nu pierde din vedere faptul că Hollande se află într-o postură favorabilă pentru câștigarea prezidențialelor, cele mai recente sondaje indicându-l ca perdant pe Sarkozy.
Socialistul Hollande și-a consolidat poziția de favorit în urma unicei dezbateri dintre cele două tururi care a avut loc miercuri. În cadrul dezbaterii Sarkozy nu a reușit să își destabilizeze adversarul, în pofida atacurilor avute față de Hollande, care a preferat să discute strict pe temele propuse din dezbatere, criticând la rândul lui eșecurile mandatului actualului președinte. În cazul lui Sarkozy, confruntarea urmărită de mai mult de 1,7 milioane de telespectatori înseamna ocazia prin care putea răsturna balanța în sondaje și, implict, în alegerile de duminică, în timp ce pentru Hollande confruntarea reprezenta oportunitatea de a se face cunoscut celor indeciși în ceea ce privește votul de mâine și de a-și contura imaginea politică în opoziție cu Sarkozy.
Înaintea scrutinului prezidențial, Hollande este creditat cu 52% din intețiile de vot, iar Sarkozy cu 48%. Astfel, diferența înregistrată în sondaje, vineri, în ultima zi a campaniei electorale din Franța, dintre cei doi candidați, s-a redus la numai patru procente. În urmă cu o săptămână, distanța dintre Hollande și Sarkozy era de zece procente.
Grecii, în căutarea unei majorități capabile să o salveze din criză
După cinci ani consecutivi de recesiune, grecii vor vota duminică în contextul unuia dintre cele mai controversate scrutinuri parlamentare ale ultimelor decenii. O mulțime de partide mici cu mesaje împotriva măsurilor de austeritate, și chiar cu accente xenofobe și-ar putea face loc în Parlament, întrucât mare parte din electorat manifestă neîncredere în politicienii care au guvernat până în prezent, socialiștii din PASOK și conservatorii din Noua Democrație.
Alegerile legislative anticipate din Grecia sunt parte dintr-o Europă afectată de recesiune și șomaj. Alături de francezi, care își aleg viitorul președinte, au loc alegeri generale în Serbia și municipale în Italia, scrutinuri care vor testa aprobarea sau rezistenţa faţă de asanarea bugetară şi austeritatea impuse.
Aproximativ 9,8 milioane de greci sunt chemate mâine pentru a-și alege o majoritate capabilă să scoată țara din criză, pe fondul unei regrupări politice istorice, sub ameninţarea unei ieşiri din zona euro. Campania electorală a fost una neobișnuită, desfășurată în ritm alert, pe durata a doar trei săptămâni.
Grecii trăiesc deja de cinci luni sub Guvernul de coaliţie alcătuit de socialişti şi conservatori, condus de un fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE). Miza scrutinului o reprezintă validarea sau invalidarea unui memorandum care ar presupune o cură dură de austeritate, memorandumul de acord fiind între coaliţia Pasok-Noua Democraţie, aflată la putere, şi creditorii Uniunea Europeană (UE)-Fondul Monetar Internaţional (FMI), în schimbul susţinerii lor financiare, destinate evitării unui faliment al ţării.
Există șansa ca alegătorii, pe fondul dezamăgirii, să „amendeze” cele două partide – Socialist și Conservator – în cadrul scrutinului, care au monopolizat conducerea politică în ultimele decenii. Chiar premierul grec, Lucas Papademos, a adrest populației rugămintea de a vota, dar nu pentru a pedepsi clasa politică, afirmând că „votul de duminică este pentru Grecia de mâine, nu pentru cea de ieri”.
Potrivit AFP, liderul conservator grec Antonis Samaras, marginalizat de tabăra sa în anii ’90, aflat la conducerea unui partid umilit la ultimele alegeri legislative, este în prezent favoritul scrutinului de la 6 mai, într-un peisaj de ruină economică şi politică. Cu câteva zile înainte de a împlini 61 de ani, Samaras ar putea deveni noul lider politic al Greciei, dacă scrutinul confirmă primul loc deţinut în sondaje de formaţiunea sa, Noua Democraţie (ND).
Antonis Samaras ar putea rămâne însă fără tron şi ar pierde postul de premier în favoarea unei personalităţi mai consensuale, în funcţie de raportul de forţe cu socialiştii în cadrul unei probabile coaliţii.
Serbia, înspre orizonturile UE
Tot mâine vor vota și aproximativ șapte milioane de alegători din Serbia în cadrul alegerilor prezidențiale, legislative, locale și regionale în Voivodina, fiind în premieră când, după destrămarea Iugoslaviei la începutul anilor ’90, campania a fost dominată de mize economice și de aderarea la UE.
Cele două tabere, conduse de Tadici şi de Partidul Democratic (DS), respectiv cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a Partidului Sârb al Progresului (SNS, opoziţie), promit lupta împotriva corupției și a economiei subterane – estimată la nu mai puțin de 30% din PIB –, crearea de locuri de muncă și atragerea investitorilor străini.
Nikolici promite să crească impozitele pentru săraci și să redistribuie banii către persoanele defavorizate. Totodată, printre promisiunile principale ale lui Nikolici sunt și atragerea de investiții în domeniile agricol și industrial. Planul lui Tadici, care a condus Serbia spre Uniunea Europeană, a prezentat un plan care cuprinde cinci puncte, având ca prioritate integrarea în UE și dezvoltarea economică. Și în planul lui, agricultura este capitală. Promisiunea lui Tadici vine în contextul în care Serbia a obținut în martie statutul de candidat pentru aderarea la UE, Tadici propunându-și ca, dacă va fi ales, să înceapă negocierile de aderare până la finele acestui an.
Conform analiștilor, economia Serbiei ar urma să stagneze în acest an, iar șomajul a crescut de la 14,7% în 2008, la 24% în prezent.
Ultimele sondaje indică faptul că formaţiunile lui Nikolici şi Tadici sunt pe primele locuri, cu 33,5 şi, respectiv, 28,3 la sută din intenţiile de vot la scrutinul parlamentar. Cei doi se vor confrunta în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care va avea loc în 20 mai, pe care Tadici ar urma să îl câştige.
Românii, cea mai numeroasă comunitate din Italia, merg la urne
Peste 22.300 de cetăţeni români sunt chemaţi la urne pe 6 şi 7 mai, la alegerile locale parţiale, desfășurate în orașele din Italia. Ministerul de Interne italian a făcut public numărul românilor care s-au înscris pe listele electorale suplimentare pentru a-și exercita dreptul de vot: 9.829 bărbaţi şi 12.539 de femei cu cetăţenie română, în total 22. 368 de alegători, dintr-un total de 30.558 de comunitari care au înaintat cerere de vot.
Românii alcătuiesc şi cea mai numeroasă comunitate de străini din Italia, și totodată se situează pe primul loc printre cetăţenii comunitari care intenţionează să-şi exercite dreptul de vot, cu 73,20% din total. Pe locurile doi şi trei urmează polonezii cu 2.273 de cetăţeni înscrişi pe listele electorale, şi bulgarii, cu 1.463 înscrieri.
La alegeri se vor prezenta şi 61 de candidaţi români, pe diferite liste. Printre oraşele cu cei mai mulţi candidaţi români se numără Civitavecchia, Ladispoli, Sezze, L’Aquila.
Autor: Raul Huluban
