Media

Galați: Izvoarele, între cutremure și teorii

Tabloul obișnuit al unui sat românesc se schimbă într-o secundă atunci când pe șosea apar mașinile de la Galați, pline cu specialiști: geologi, reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, ai Prefecturii și ai Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). 

În fața sătenilor, un specialist al INFP, Mihai Diaconescu, și prefectul județului Galați, Cătălin Emanoil Bocăneanu, încearcă să dea cât mai multe asigurări că situația este sub control. ‘Avem spații chiar și pentru cazarea a peste 400 de persoane din sat dacă va fi nevoie, însă, subliniez, deocamdată nu se pune problema de așa ceva. De acum înainte la Izvoarele va funcționa 24 de ore din 24 un comitet local pentru situații de urgență, compus din 15 membri, reprezentanți ISU Galați și IGSU’, le spune prefectul sătenilor.

‘Cutremurele sunt fenomene care se datorează mișcărilor tectonice și nu au nicio legătură cu exploatările petroliere din zonă. Și să știți că sub pământ nici nu sunt caverne, așa cum se vehiculează’, spune și specialistul Mihai Diaconescu. Acesta le-a mai explicat localnicilor că zona Izvoarele este cunoscută ca una cu activitate seismică încă din 1887, dar și că din 23 septembrie și până acum în zonă s-au înregistrat 77 de cutremure cu magnitudine peste 2 grade, pe o falie cu o lungime de 20 de kilometri. ‘Mereu au fost cutremure aici, numai că au avut o intensitate mică, dar zona este cunoscută ca având activitate seismică încă din anul 1887. Acum, intensitatea lor este ceva mai mare, iar oamenii deja sunt speriați’, a mai spus specialistul INFP. Acesta le-a mai transmis oamenilor că este bine să își păstreze calmul și că urmează să se instaleze încă un aparat de monitorizare a seismelor.

‘În plus, de mâine vor veni alți doi specialiști care vor rămâne în comună timp de zece zile și care vor monitoriza la fața locului ce se întâmplă, după care vor vorbi cu oamenii. Astfel, sperăm ca oamenii să se mai liniștească. Mai putem să le transmitem oamenilor că și problema apei este sub control. Apa din fântâni este potabilă, doar în câteva puțuri de adâncime nu este, dar acolo se clorinează. Avem surse de apă potabilă la școală, avem opt tone de apă minerală, mai avem o cisternă de zece tone cu apă potabilă care circulă prin sat pentru animale și avem și o stație de potabilizare. Deci, dacă nu ar fi aceste seisme, viața ar putea intra în normal’, a spus și primarul Ion Neculau.

Totuși, în lipsa unor concluzii clare, oamenii își mențin teoriile proprii despre cauza cutremurelor, iar explicațiile specialistului potrivit cărora în zonă s-au înregistrat mereu seisme nu doar că nu i-au liniștit pe localnici, ci chiar i-au contrariat. ‘Da de unde cutremure la noi? Păi dacă erau cutremure, mai făceam noi case aici? Nu au fost domnule, aaa, cele mari, da, în 1977 sau în ’86, dar în rest nu au fost cutremure. Ce, astea sunt explicații? Cum să ne liniștească așa explicații? Noi vrem un răspuns concret, să ne spună de la ce sunt aceste cutremure, care este cauza’, spune un sătean, Tudorel Stroia. Soția lui, Elisabeta, nu se mai oprește din plâns de două săptămâni: ‘Mor de frică, dorm îmbrăcată, să fug din casă. Cutremurul mare de 3,9 grade m-a prins singură în casă, era să rup ușa de frică…’. Oamenii se uită cu jale la crăpăturile din casă și se întreabă: ‘Dacă e vorba să ne evacueze, unde ne ducem, că avem acareturi, agoniseala noastră? Că statul îți dă un loc unde să stai tu, dar animalele, agoniseala noastră?’. Vecinii lor sunt soții Mocanu. Femeia plânge și își face cruci mari în fața candelei aprinse mereu: ‘Copiii stau în modul, la vale, că apa le-a inundat casa. Noi stăm aici, dar la noi e cutremur, uitați ce crăpături sunt! Am luat nepoata la noi, că la noi în casă este mai cald, dar fetița se sperie de cutremure, mă mai vede și pe mine plângând…’. Cea mică, Ștefania Vlase, recunoaște cu sinceritatea celor opt ani că ‘în modul e ceva mai frig, dar e mai bine, acolo nu e cutremur….’.

Până când specialiștii nu vor prezenta niște concluzii clare despre motivul cutremurelor, sătenii își mențin propriile teorii: ‘De la ape este, a inundat și acum se retrag apele pe sub pământ, de-aia bubuie și fierbe… Se surpă!’, spun unii, în timp ce alții rămân la părerea că ‘tot de la Schela vine totul! Acolo cică aduce apă sărată și injectează și apa se duce unde îi permite pământul, vine către noi… Nu ați văzut că de ieri, de când am tot spus noi de sonde, am auzit că ceva s-a oprit la Schela, o sondă și, uite, nu a mai fost nici un cutremur azi-noapte!’, a spus un alt sătean, Ionel Petrea.

‘Am auzit și eu că e o zonă expusă seismelor, s-ar putea să aibă dreptate specialiștii și când am auzit, am deschis, mari, ochii minții! Probabil or fi fost, dar dacă este așa, înseamnă că până acum am fost tare nesimțitor. Pe de altă parte, despre teoriile sătenilor privind exploatările petroliere din zonă, aș vrea să fie o cauză umană care să fie ușor de înlăturat, să nu fie una exclusiv tectonică în care omul nu poate interveni’, a mai afirmat primarul Ioan Neculau.

Sursa: Agerpres.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *