Aici nu este vorba despre scandalul sexual în care actulul deputat socialist a fost implicat acum 20 de ani, când ar fi întreținut relații incestuoase cu fiica fratelui său. Această pată rușinoasă de pe obrazul său a fost ștearsă cu multă migală de echipa lui Igor Dodon și a Zinaidei Grecianîi încă în martie 2020, înainte de alegerile parlamentare noi pe circumscripția nr. 38 Hâncești. În primul rând, atunci partidul de guvernământ a convins electoratul că decăderea morală nu contează în cazul unui om care poate deveni deputat foarte bun. În al doilea rând, urmărind scopul de a-l aduce cu orice preț pe Gațcan în forul legislativ, deputații socialiști au amânat instituirea strării de urgență în legătură cu pandemia de coronavirus, pentru a putea organiza alegerile din Hâncești, supunându-i astfel riscului de infectare pe alegătorii din acest oraș. „Tot mai bine e să se îmbolnăvească sau să moară, de ce nu, vreo 10-20 de oameni, dar să avem un gațcan în Legislativ, decât să păstrăm sănătatea oamenilor și să nu avem gațcanul. Nu-i glumă, un gațcan înseamnă un vot, care poate fi mai util pentru menținerea noastră la putere decât viețile unor simpli muritori.” În felul acesta se pare că au gândit atunci socialiștii, pentru că altă explicație deocamdată nu ne-a fost oferită.

Dubioasa intrare în politică a lui Gațcan a fost dată uitării peste trei luni, la sfârșitul lui iunie, când acesta a anunțat că părăsește fracțiunea PSRM și aderă la grupul „Pro Moldova”. Chiar a doua zi însă el a scris o cerere de renunțare la mandatul de deputat, după care a dispărut. Liderii „Pro Moldova” spuneau atunci că medicul a fost sechestrat și bătut de către socialiști, în timp ce el apărea pe Facebook, filmat ba într-o vie, ba într-o încăpere, și declara că se simte bine, dar are nevoie de reabilitare psiho-emoțională. Între timp, deputatul pierdut a fost descoperit de către jurnaliștii români într-un hotel de la Iași, după care a revenit în Parlament și a aderat iarăși la PSRM. Până în prezent, el beneficiază de protecție din partea statului, astfel fiindu-i îngrădită libertatea și orice mișcare a sa aflându-se în vizorul lui Dodon.

Un deputat bun, care nu-și dă seama ce face…

Acum o săptămână, pe rețelele de socializare a apărut o fotografie cu Ștefan Gațcan în sala goală a parlamentului, care ne dă de înțeles că el nu iese de acolo nici măcar în timpul pauzelor. Cel puțin internauții au venit cu mai multe presupuneri: fie că el are unele datorii față de cei de la „Pro Moldova” și evită întâlnirile cu aceștia, fie că fuge de presă, fie că pur și simplu nu i se permite să comunice cu nimeni…

În același timp, atât el, și cât și colegii săi de fracțiune, explică evadarea sa dintr-un partid în altul prin lipsa experienței politice. Chipurile, el nu și-a dat seama de ceea ce face când a trecut în echipa lui Candu. Bine, dar dacă omul este atât de infantil și slab de fire, ce caută el în politică? Dacă nu înțelege ce înseamnă trădare, iar când i se luminează mintea, necesită consiliere psihologică, ca un flăcău obijduit, care e rolul său în Parlament? Și cum ar putea rezolva probleme țării un deputat iresponsabil de propriile acțiuni?

Totuși, scriam mai sus că Gațcan nu e un singur exemplar, ci un fenomen prezent de mai bine de zece ani în politica noastră. Singura deosebite între el și alți gațcani este termenul restrâns în care au avut loc schimbările la față ale personajului în acest caz. Fenomenul respectiv demonstrează fața adevărată a politicului moldav și presupune mai întâi de toate renunțarea la demnitate și la interesle electoratului, în scopul satisfacerii unor interese strict egoiste, care cel mai probabil sunt de ordin material.

Primii gațcani au fost Lupu și Dodon

Gațcaniada a luat amploare după căderea regimului Voronin în 2009, până atunci manifestându-se destul de slab și fără efecte cruciale asupra configurației guvernamentale. În acestă ordine de idei, unul dintre primii gațcani a fost Marian Lupu, fost comunist și spicher al Parlamentului din partea PCRM, care în 2009 a aderat la Partidul Democrat, devenind și lider al acestuia. Alți gațcani importanți la acea vreme au fost Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Veronica Abramciuc. Anterior, Dodon a fost promovat în înalte funcții de răspundere cu sprijinul nemijlocit al lui Vladimir Voronin, Grecianîi a fost prim-ministru în guvernarea PCRM, fiind apoi înaintată la funcția de președinte a R. Moldova de către același Voronin. Cu toate acestea, după ce comuniștii au pierdut puterea, cei trei i-au abandonat și, aliindu-se cu noua guvernare, l-au votat președinte pe Nicolae Timofti. Apoi și-au însușit Partidul Socialiștilor, după cum susține Valentin Krîlov, fondatorul și fostul președinte al acestei formațiuni politice. Acesta îl acuză pe Dodon că a preluat partidul în mod ilegal, printr-un atac raider, în complicitate cu Vladimir Plahotniuc. Este gațcan și Ion Ceban, actualul primar de Chișinău, care a urmat calea primilor trădători ai lui Voronin. Puțin mai târziu, au urmat primele plecări din PLDM.

Trecerea unor deputați, în 2013, din Partidul Liberal în Partidul Liberal Reformator, nu știm în ce măsură fac parte din gațcaniadă, fiindcă a avut loc în urma unor conflicte interne în formațiunile lui Filat și Ghimpu, iar cei plecați nu s-au prea îmbogățit în consecință. Prima mare tentativă de negoț cu deputați ar fi avut loc în 2014. Din declarațiile fostului polițist Vitalie Burlacu, condamnat la 11 ani de pușcărie în dosarul „coruperea deputaților”, reiese că în acel an Veaceslav Platon ar fi încercat să cumpere 13 gațcani din diferite partide, cu 250 de mii de dolari fiecare, care ar fi urmat să voteze în continuare doar proiectele care îi conveneau omului de afaceri.

Gațcanizați pentru a doua oară

Cu un an mai târziu, în 2015, înainte de reținerea lui Vlad Filat, unii deputați PLDM dădeau de înțeles că trimișii lui Plahotniuc caută să-i gațcanizeze, pentru a trece în PDM. Liberal-democrații au cedat mai greu, în cazul lor tocmeala a durat doi ani. Cu alte cuvinte, din 2015 până în 2017, 18 parlamentari de-ai lui Filat au devenit gațcani ai lui Plahotniuc. Comuniștii, în schimb, s-au dezis mult prea repede de Vladimir Voronin. În decembrie 2015, 14 gațcani au ieșit din PCRM și au format platforma „Pentru Moldova” (astăzi avem grupul „Pro Moldova”!), care vota exact ca Partidul Democrat. În 2017, au trecut și ei la PDM. Dacă îl credem pe Voronin, trădătorii ar fi primit în total, de la oamenii lui Plahotniuc, 5 milioane de euro. Unii dintre aceștia au obținut și funcții importante, cum ar fi cazul lui Artur Reșetnicov, care a devenit judecător la Curtea Constituțională. Totodată, urmând exemplul șefului său Dodon, cunoscut ca un gațcan cu experiență, în 2015 a păsăit socialiștii în favoarea democraților și deputata PSRM Lidia Lupu.

În parlamentul actual, transfugerea deputaților s-a întors în defavoarea PDM și în beneficiul grupului „Pro Moldova”, creat de către deputații democrați care sunt mai apropiați de Plahotniuc. Liderul grupului, Andrian Candu, este chiar finul de cununie al fugarului în SUA. Astfel, 14 deputați din Partidul Democrat au aderat la „Pro Moldova”, iar alții doi, Vladimir Vitiuc și Violeta Ivanov, s-au alipit fracțiunii „Șor”. Aceștia doi, plus Angel Agachi și Sergiu Sârbu din echipa lui Candu, s-au gațcanizat pentru a doua oară. Agachi a urmat traseul PLDM-PDM-Pro Moldova, iar ceilalți și-au început cariera politică la PCRM.

În așteptarea gațcanilor salvatori

E adevărat că acum, când majoritatea parlamentară PRSM-PDM are 50 de mandate și există doar datorită voturilor deputatului independent Alexandru Oleinic, R. Moldova are nevoie de numai doi gațcani, pentru a detrona regimul Dodon. Dacă Ilan Șor ar fi prezent la ședintele Parlamentului, atunci ar lipsi un singur gațcan. Și acesta a fost găsit chiar în persoana lui Ștefan Gațcan, dar a urmat ce a urmat… Sunt sigur că negoțul continuă și nu putem exclude faptul că Parlamentul a plecat în vacanță cu două săptămâni mai devreme, pentru a-i salva pe socialiști de o eventuală apariție a gațcanilor salvatori.

N-ar trebui să ne mire speranța sinceră a unor alegători că gațcanii necesari vor fi identificați, pentru că gațcaniada a devenit, din păcate, un lucru firesc între Nistru și Prut. Însăși existența acestui fenomen demonstrează că noi, alegătorii, le încredințăm votul unor oameni fără coloană vertebrală, unor indivizi care ne mint și care nu merită respectul nostru, unor avari care intra destul de săraci în parlament și ies de acolo în lux. Dacă îi credem că nu primesc bani enormi în schimbul ticăloșiei de care dau dovadă, îmbogățirea lor bruscă nu-și găsește absolut nicio explicație. Iar dacă admitem că, fiind deputați, se întâmplă o minune și dimineața se trezesc cu mii de euro în pat și în birou îi așteaptă pe masă alte zeci de mii, și din robinetele de la baia Parlamentului curg, în loc de apă, sute de miișoare, atunci apare altă întrebare. De ce sărmanul Tudor Deliu sau Maria Ciobanu, sau Vadim Pistrinciuc, bunăoară, nu au fost în stare să-și facă averi, lucrând cu onestitate în același Legislativ? Pentru că s-au respectat pe ei și pe alegătorii lor, dar și pentru că au avut demnitate și au rămas oameni în adevăratul sens al cuvântului. Într-un cuvânt, pentru că n-au fost gațcani.