Demararea proiectului este preconizată pentru 27 august. Conducta din România va avea o capacitate de 1.5 miliarde de metri cubi per an și un preț mai avantajos decât cel oferit de „Gazprom”, scrie Vladmir Socor pe jamestown.org. Dacă proiectul va fi implementat, conducta va putea decupla definitiv Moldova, fără Transnistria, de la monopolul energetic al Rusiei și ar putea minimiza influența politică de la Moscova.
În total, Moldova consumă de la 3 la 3.5 miliarde de metri cubi per an. Teritoriul aflat sub controlul autorităților de la Chișinău (aproximativ 80 la sută de populație și suprafață) consumă aproape un miliard de metri cub per an, în timp ce Transnistria folosește tocmai două treimi din volumul de gaz furnizat de „Gazprom”.
Regiunea transnistreană are datorii de aproape 4 miliarde dolari față de „Gazprom”. Aceste datorii continuă să crească întrucât „Gazprom”-ul și guvernul rus nu insistă să colecteze restanțele. În același timp, Moldova până la Nistru datorează Rusiei doar 600 de milioane dolari, sumă ce datează din anii ’90 și pe care statul moldav o rambursează treptat pe parcursul ultimilor zece ani.
Rusia consideră că Moldova trebuie să-și asume responsabilitatea față de datoriile Transnistriei, în eventualitatea reunificării celor două teritorii. În același timp, guvernul rus permite în mod intenționat creșterea datoriilor transnistrene, pentru a putea exercita presiuni asupra Chișinăului și pentru a descuraja integrarea Moldovei în Uniunea Europeană.
Autorul mai scrie că gazoductul Iași-Ungheni ar permite Moldovei să renunțe definitiv la livrările de gaz oferite de „Gazprom” sau să-i reducă volumul, astfel micșorând prețul. În acest caz, gazoductul ar putea servi un motiv pentru a deschide discuția asupra statutului companiei „MoldovaGaz”, controlată astăzi de Rusia. Conducta de tranziție pornește din Rusia, trece prin Moldova, România și Ucraina și ajunge până în Grecia și Turcia. Pe teritoriul Moldovei, sunt transportate anual peste 20 de miliarde de metri cubi de gaze pentru a suplini aceste țări balcanice.
„Gazprom” deține 50 la sută de acțiuni ale companiei „MoldovaGaz”, Tiraspol posedă 13.5 la sută, predate „Gazprom”- ului pentru gestionare. Guvernul de la Chișinău are în posesie 35 la sută, restul aparținând micilor acționari. Moldova este un membru al Comunității Energetice Europene și a semnat tratatul din 2010 și protocolul din 2011. Astfel, Moldova își propune să implementeze reforme energetice, fapt ce va scădea influența „Gazprom”- ului.
Anul trecut, guvernul rus le-a cerut autorităților de la Chișinău să renunțe la Tratatul Comunității Energetice Europene și să se dezică de la implementarea reformelor energetice. În schimb, Moldova ar fi putut primi o reducere de 30 % la gazul rusesc (de la 400 dolari la 270 dolari per o mie de metri cubi) și amânarea datoriilor. Oficial, contractul cu „Gazprom” a expirat, însă continuă să fie pus în aplicare.
Gazoductul Iași-Ungheni reprezintă o inițiativă a României ce datează din 2009. Proiectul nu a fost posibil până acum din cauza inabilității României de a furniza gaz și finanțare. Finanțarea a devenit reală datorită Uniunii Europene. Conducta cu o lungime de 43 de km va întretăia hotarul de la Iași la Ungheni. Proiectul promite să fie finalizat până în decembrie 2013 și va costa 20-26 milioane de euro. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a propus ca „MoldovaGaz” să fie reformată și să devină un partener în cazul gazului primit prin conducta Iași-Ungheni. Astfel, compania va fi nevoită să accepte proiectul și va fi obligată să cumpere gaz la un preț mai mic.
Sursa gazului pentru conducta Iași-Ungheni nu este încă stabilită. Potrivit lui Băsescu, „estimările făcute în baza zăcămintelor de gaze din Marea Neagră indică faptul că în anii 2015-2018 statul român poate deveni un important exportator de gaze”.
Cu toate acestea, dacă în 2014 gazoductul va fi operațional, însă nu va putea fi suplinit cu gaze, ar putea deveni un eșec.
Sursa: jamestown.org
Tradaptare de Victoria Colesnic
