Nord Stream 2, gazoductul pe care ruşii intenţionează să-l construiască în cooperare cu mai mulţi parteneri din sectorul energetic european, este văzut ca o ameninţare la adresa securităţii energetice a Ucrainei şi a ţărilor baltice, relatează Internaţional Business Times.
Noi reguli
Săptămâna această, vicepreşedintele Comisiei Europene cu responsabilităţi în politică energetică a UE, Maros Sefcovic, va anunţa un nou set de reguli menit să reducă apetitul marilor consumatori de gaz din regiune pentru livrările efectuate de Gazprom.
Acestea vor stabili mai clar modul în care producătorii de gaz şi distribuitorii pot interacţiona. Măsură nu este pe placul Berlinului, care ar dori ca politica europeană să nu afecteze interesele marilor companii energetice comasate în Germania.
Însă, politica pare greu de evitat în contextul în care, încă de la crearea primului gazoduct Nord Stream, Rusia a ales să reducă cantităţile de gaz livrate prin intermediul reţelei din Ucraina, iar mai nou ameninţă statele NATO din zona Marii Baltice cu sistarea livrărilor.
"Este o Rusie care a invadat Ucraina şi care ameninţă statele baltice. Aceasta este Rusia cu care ne confruntăm în acest moment", a comentat Andras Simonyi, directorul Centrului de Relaţii Transatlantice din cadrul Universităţii John Hopkins.
Ruptura Berlin-Bruxelles
Nord Stream 2 ar urma să fie construit în cadrul unui parteneriat încheiat de Gazprom cu E.ON, BASF, OMV, Engie şi Shell, măsură necesară pentru a nu intră sub incidenţa prevederilor antimonopol de pe piaţă de energie din Europa.
Gazoductul ar urma să asigure livrarea directă a combustibilului pe piaţă din Germania, cel mai mare consummator de gaze ruseşti din UE, iar cancelarul Angela Merkel şi ministrul economiei Sigmar Gabriel au încercat să prezinte proiectul ca pe un simplu parteneriat economic între cele două ţări.
Declaraţiile lor au stârnit însă furia liderilor din Polonia, ţară care a aflat în urmă cu 2 ani că a plătit un preţ cu 30% mai mare la gaz faţă de Germania, ca urmare a presiunilor exercitate de Moscova prin Gazprom asupra fostelor state comuniste intregrate în structurile euroatlantice.
Alţi lideri de stat din centrul şi estul Europei s-au alăturat Poloniei, solicitând analizarea proiectului prin prisma implicaţiilor pe care le are asupra crizei din Ucraina, Rusia ameninţând în repetate rânduri că va opri livrările de gaz prin intermediul reţelei ucrainene începând cu 2019.
Statele est-europene par să fi găsit un aliat în comisarul slovac Maros Sefcovic, acesta insistând pentru o analiză mai profundă a situaţiei. "Acest proiect, din punctul meu de vedere, are o mulţime de ramificaţii politice complexe. Este foarte clar că, în momentul în care vorbim de un proiect de o asemenea magnitudine, este datoria noastră, în cadrul CE, să ne asigurăm că legislaţia europeană este respectată întru totul", a afirmat Sefcovic în cadrul unui recent eveniment derulat la Washington.
Legislaţia UE face referire, în special, la respectarea principiilor concurenţiale şi folosirea reţelelor interconectate pentru a trasporta gazul acolo unde este nevoie.
Sefcovic ar dori totuşi să examineze îndeaproape acordurile interguvernamentale semnate în cazul construirii de noi gazoducte.
Risc de securitate
Chiar dacă o criză energetică la Kiev şi Varşovia este improbabilă, în ciuda ameninţărilor proferate de Moscova, eliminarea transportului de gaz rusesc prin Ucraina prezintă un risc ridicat de securitate pentru Europa, în special pentru ţările din estul Uniunii.
În acest moment, Ucraina este dependentă de ajutoarele financiare acordate de Statele Unite şi UE pentru a contrabalansa criza economică survenită odată cu implicarea Rusiei în anexarea unor teritorii ucrainene şi întreţinerea unui focar de conflict în estul ţării.
Reducerea nivelului de distribuţie a gazelor ruseşti prin intermediul gazoductelor ucrainene ar şterge automat 2 miliarde de dolari din bugetul Kievului, destabilizând puternic ţara şi creând o zona cu risc ridicat de securitate în imediată vecinătate a frontierei estice a UE.
sursa: business24.ro
