Generalul Breedlove: Urmează să se decidă dacă România va găzdui echipament militar greu al NATO
Breedlove, oficialul american senior care vizitează ţara noastră, a ţinut să arate că un convoi de blindate care a traversat în urmă cu câteva zile Republica Cehă a trimis un semn de liniştire aliaţilor din această parte a Europei, susţine România Journal. Totuşi, câteva sute de cehi au protestat sâmbătă la Praga împotriva trecerii convoiului prin ţara lor.
În cadrul întâlnirii oficiale de marţi dintre generalul Breedlove şi ministrul român al Apărării Mircea Duşa discuţiile s-au concentrat pe securitatea din Ucraina, pe implementarea unui plan de acţiune pentru intensificarea capacităţii operaţionale a Alianţei şi pe misiunea NATO în Afganistan.
După întâlnire, la o conferinţă comună de presă cu ministrul Duşa, generalul american a declarat că mulţumeşte României pentru parteneriatul îndelungat cu NATO. “Aplaud contribuţia României. Astăzi m-am întâlnit cu mai mulţi lideri cheie în apărarea alianţei noastre. Este foarte încurajator să vedem contribuţia României la implementarea deciziilor NATO din 2014. România îşi demonstrează angajamentul pentru apărarea noastră colectivă”, a declarat Breedlove.
Breedlove a mai susţinut că Rusia a demonstrat că poate cauza probleme ţărilor din regiune, adăugând: “Cred că în aceste momente este important să spunem din nou cât de mult preţuim acest scut de apărare de la Deveselu.”
Întrebat în legătură cu posibila poziţionare pe teritoriul României a unor sisteme de armament greu, generalul american a declarat: “Da, această decizie va fi anunţată foarte curând. Sunt sigur că atunci când lucrul acesta se va întâmpla, România va răspunde prompt, ca de fiecare dată, şi va fi de acord cu pre-poziţionarea acestei tehnici, fiind întotdeauna un partener de încredere pentru NATO.”
Conform unei definiţii acceptate în general, armamentul greu înseamnă tancuri, transportoare blindate, maşini de luptă infanterie, tunuri, obuziere, aruncătoare de proiectile reactive, rachete antitanc sau anti-aeriene montate pe transportoare sau chiar şi sistemele de rachete PATRIOT ce sunt capabile să răspundă atacurilor cu rachetele ruseşti S-400.
La rândul său, ministrul Duşa a confirmat că au loc în prezent discuţii la nivel tehnic în legătură cu pre-poziţionarea, conform unui articol publicat în Adevărul, care menţionează de asemenea că acest anunţ este similar cu un avertisment ce indică faptul că există proiectul unei asemenea decizii, că planurile militare sunt făcute şi că se aşteaptă doar o hotărâre ce pare destul de iminentă.
La începutul lunii februarie, miniştrii apărării din statele membre NATO au hotărât, în cadrul unei reuniuni de la Bruxelles, constituirea imediată a unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei, inclusiv în România, şi a unui Comandament multinaţional la nivel de divizie care va fi amplasat în ţara noastră, decizie salutată de preşedintele Klaus Iohannis.
În cadrul aceleiaşi întâlniri, s-a stabilit şi crearea unei forţei de reacţie rapidă formată din 5.000 de soldaţi, pentru a putea interveni rapid în cazul unui conflict şi pentru a manifesta solidaritate în cazul acestor situaţii percepute de alianţă ca fiind agresiuni ale Rusiei – precum se întâmplă acum în Ucraina.
Şeful statului, Klaus Iohannis, a punctat la acea vreme determinarea ţării noastre de a întreprinde acţiunile necesare pentru crearea celor două structuri ale NATO în România, în calendarul asumat la nivel de Aliat, aşa cum a afirmat şi în cadrul întâlnirii avute în luna ianuarie cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
Rusia, la rândul ei, a avertizat că va răspunde în mod adecvat expansiunii Alianţei vestice la graniţele sale. Mai mult, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut în mai multe rânduri că aceste acţiuni ale NATO nu fac altceva decât să submineze securitatea Europei şi ar putea duce la provocarea unui conflict direct între Rusia şi Occident.
Relaţiile dintre România şi Rusia s-au deteriorat în ultimul an, în special datorită implicării tot mai active a ţării noastre în planurile NATO referitoare la securitatea europeană şi criza ucraineană.
În urmă cu câteva zile, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Malginov, a declarat că Moscova şi Bucureştiul nu mai au contacte active la nivel politic. “Avem un schimb de anumite scrisori, felicitări şi aşa mai departe, dar la nivel politic nu avem contacte”, a declarat ambasadorul.
În ceea ce priveşte sistemul de apărare de la Deveselu, Malginov a afirmat că el speră că “autorităţile care spun că acest sistem e doar defensiv, cred asta, dar noi avem o părere diferită. Mă aflu aici să expun şi acest punct de vedere autorităţilor, să spun că noi nu suntem de acord cu acest lucru”, conform România Liberă.
Generalul american Breedlove a sosit la Bucureşti pentru a participa miercuri şi joi la Conferinţa Comandamentului European al Forţelor Armate ale SUA (EUCOM) alături de şefii apărării din Europa Centrală, potrivit unui comunicat MApN.
În cadrul conferinţei vor fi abordate subiecte referitoare la provocările mediului de securitate şi cooperarea între armatele statelor din Europa Centrală şi Statele Unite ale Americii, atât la nivel regional cât şi în cadrul NATO, mai precizează MApN.
sursa: epochtimes-romania.com
