Ghenadie Orbu, legenda „Daciei”

A jucat sute de meciuri, a marcat zeci de goluri, iar acum, la fiecare partidă, fanii îi strigă cel mai tare numele. Pentru că, atunci când zici Orbu te gândeşti la „Dacia”, iar când zici „Dacia” te gândeşti la ,,piticul” Orbu.

În luna februarie 2001, la doi ani de când s-a fondat clubul, Ghenadie Orbu a semnat un contract cu Dacia. Până atunci, a învăţat fotbalul la şcoala specializată în acest sport din sectorul Râşcani din Chişinău, iar apoi a jucat un sezon incomplet la Intersport. „Tatăl meu, Vasile Iordan, tot a jucat fotbal, dar nu pot să spun că a ajuns la un nivel profesionist. Când aveam şapte ani, m-a dus la şcoala de fotbal de la Râşcani, unde am evoluat până la 18 ani. După aceasta, am jucat aproape un sezon la Intersport, iar apoi am fost chemat în probe la Dacia. Îmi amintesc că am jucat un meci amical şi am ieşit la schimb. Aşa am ajuns la Dacia, însă mai întâi clubul a achitat o compensaţie minimă şcolii de fotbal, iar după ce s-a rezolvat problema banilor am semnat un contract pe o perioadă de cinci ani şi… am rămas aici până în ziua de azi”, îşi aminteşte actualul jucător-simbol al Daciei, Ghenadie Orbu.

Acesta nu ţine minte prea multe despre primul meci oficial în tricoul galben-albastru, însă îşi aminteşte primul gol marcat. „Am jucat în deplasare la Hânceşti, când încă eram în Divizia A. Atunci am marcat primul gol. Cineva a centrat, mingea a ajuns la mine şi, din prima sau a doua atingere, am lovit la colţul porţii. Scorul era 1-0, iar eu am stabilit rezultatul final, 2-0”.

Dacia, cu Orbu în lot, a promovat în eşalonul superior al fotbalului moldovenesc în anul 2002. „Primul meci în Divizia Naţională l-am jucat cu Nistru. Am ieşit la schimb şi am dat chiar pasă de gol. Mihai Iavorschi a marcat şi am câştigat cu 1-0”. ,,Lupii galbeni” s-au clasat în acea ediţie a campionatului pe locul 4 şi au obţinut dreptul de a evolua în Cupa UEFA Intertoto, acolo unde Orbu a marcat trei goluri importante.

„Eram bucuroşi, de parcă ne-am fi calificat mai departe”

În primul tur, ,,lupii-galbeni” au trecut de Gl Gota din Insulele Feroe cu scorul general de 5-1. A urmat o victorie în dublă manşă (2-0 şi 3-0) cu Partizan Tirana din Albania. În următorul tur, Dacia a întâlnit câştigătoarea Cupei UEFA din 1997 şi multipla campioană a Germaniei, Schalke. La Chişinău, germanii s-au impus cu 1-0, iar în meciul de acasă au învins cu 2-1. În prelungirile partidei din retur, în faţa a 60 de mii de spectatori, Ghenadie Orbu trimitea mingea în plasă. „Alexandru Golban a primit o pasă de la Liviu Andriuţă, Golban s-a luptat, a preluat-o mai departe, mi-a pasat mie şi eu, dintr-o atingere, am aruncat-o peste portar. Eram aşa de bucuroşi atunci, de parcă ne-am fi calificat mai departe”, îşi aminteşte, zâmbind, Ghenadie.

Şi chiar dacă a marcat un gol memorabil în poarta celor de la Schalke, Ghenadie Orbu nu a prins vreo ofertă de transfer, deşi mai multe cluburi s-au interesat de el. „În acel an, mai multe cluburi cu renume s-au interesat de mine, însă din cauza mai multor nuanţe am rămas la Dacia. O nuanţă ar fi că alte campionate, unde puteam să merg în probe şi să mă afirm, începeau cu o lună mai târziu, iar eu trebuia să joc meciurile din campionat, de aceea am decis să rămân acasă. Şi aşa a fost an de an”, explică Orbu.

În sezonul următor (2003-2004), Dacia şi Orbu au ocupat locul 5 în Divizia Naţională. Peste un an, echipa antrenată atunci de Emil Caras a cucerit medaliile de bronz în Campionatul Moldovei. Au fost primele medalii cucerite şi de Ghenadie Orbu, care a jucat un rol decisiv. „Trebuia să câştigăm ultimele două meciuri, cu FC Tiraspol şi Zimbru. În penultima partidă cu FC Tiraspol, câştigată cu 4-1, am marcat două goluri. De regulă, pentru mine toate golurile sunt importante, însă aici am reuşit să ajut enorm echipa”. Locul trei i-a permis Daciei să evolueze în preliminariile Cupei UEFA, însă a fost eliminată încă din prima tentativă de către Vaduz, Liechtenstein, cu scorul general de 2-1.

Ultimul an, cel mai glorios

La vârsta de 24 de ani, Orbu a mai avut o şansă de a se califica cu echipa sa în finala Cupei UEFA Intertoto. Formaţia din Chişinău a trecut de echipele FK Baku şi St. Gallen, însă a clacat cu SV Hamburg, scor general 5-1 pentru nemţi. În anul 2008, Dacia Chişinău cucerea medaliile de argint ale Campionatului Moldovei. În 31 de meciuri, Ghenadie Orbu a marcat nouă goluri. În următoarele două sezoane, ,,piticul” a mai înscris de 12 ori. Cea mai mare performanţă şi cel mai glorios sezon, după spusele lui, a fost atunci când Dacia a devenit campioana Moldovei şi a cucerit Supercupa. Tot atunci, Ghenadie Orbu a fost desemnat atacantul anului, iar în acel sezon căpitanul ,,lupilor galbeni” a fost la un pas de a deveni golgheterul campionatului, având 22 de goluri marcate, insuficient însă, deoarece prima poziţie a fost ocupată de Gheorghe Boghiu de la Milsami, care a ajuns la 26 de reuşite. ,,Căpitanul” însă a reuşit două hattrickuri şi două duble.

Nici nu se mai pune în discuţie faptul că Ghenadie Orbu n-ar fi cel mai bun golgheter din istoria scurtă a Daciei. În aceşti zece ani a disputat mai mult de 250 de meciuri în tricoul galben-albastru şi a înscris aproximativ 70 de goluri. A evoluat în aproape toate meciurile pe care Dacia le-a disputat în Cupele Europene. Cu toate acestea, pentru echipa naţională a jucat doar un singur meci.

Ghenadie Orbu s-a căsătorit în anul 2009. Aleasa inimii sale este Victoria, cu care în acel moment erau împreună de zece ani deja. Actualmente, cei doi au un copil, Monica, în vârstă de un an şi cinci luni. Ghenadie susţine că nu prea ar vrea ca fiica lui să devină fotbalistă, doar dacă aceasta şi-ar dori acest lucru, însă, dacă ar avea un băiat, atunci cu siguranţă n-ar fi împotrivă ca acesta să-i calce pe urme.

Contractul lui Orbu la Dacia expiră în vara lui 2013. Acesta nu ştie ce va face ulterior, însă nu exclude că ar putea să meargă pe urmele colegilor săi şi să devină antrenor. „Dacă e să o spun cinstit, nu ştiu ce altă ocupaţie pot să am, în afară de fotbal. Fotbalul este viaţa mea şi să mă ocup cu altceva nu pot”.

„Dacia este o familie – colectivul, fotbalul, lucrul. Dacia nu este doar un hobby, ea este ceva necesar pentru viaţă, ceva de la care am o deosebită plăcere – de la faptul că joc fotbal”, încheie jucătorul mai mic cu doar doi ani decât Dacia, jucătorul care a cucerit tot atâtea medalii câte a cunoscut toată istoria Daciei. Este jucătorul Ghenadie Orbu!