Gheorghe Banariuc: „A mai rămas să se confere titlul de artist al popoarelor din Republica Moldova”

A absolvit Colegiul de muzică „E. Sârbu” din Soroca, clasa de vioară şi Institutul de Arte „G. Musicescu”, Facultatea Dirijor de orchestră de muzică populară. S-a impus ca un virtuoz instrumentist şi un bun cunoscător al melosului popular. A lucrat cu Mircea Oţel şi Nicolae Sulac în prima formulă a Orchestrei de muzică populară „Lăutarii” (1970-1971), apoi în formaţiile „Mioriţa”, „Mărţişor”, „Folclor” şi „Fluieraş”. Din 1991 până în 2001 a condus Orchestra de muzică populară „Muguraş” a Liceului republican de muzică „Ciprian Porumbescu”. A compus peste 300 de piese muzicale în stil popular. În 1991 i s-a conferit titlul de artist emerit.

 Credem că nu vom greşi dacă vom afirma că Gheorghe Banariuc rămâne a fi, deocamdată, de neîntrecut la capitolul compoziţie şi aranjamente pentru orchestrele de muzică populară de la noi. Practic nu există vreo formaţie care nu ar avea în repertoriu piese orchestrale sau cântece de autor semnate de maestrul Gheorghe Banariuc.

De-a lungul anilor, el a scris cântece pentru cei mai buni interpreţi de muzică populară de pe ambele maluri ale Prutului: Zinaida Julea, Mihai Ciobanu, Olga Ciolacu, Maria Sarabaş, Vadim Gheorghelaş, Nicolae Cibotaru, Ionuţ Dolănescu, Fuego ş.a. Multe dintre aceste cântece, scrise pe versurile lui Grigore Vieru, Vasile Romanciuc, Nicolae Gheorghe Rusu, au devenit şlagăre: „Văzui tinereţea mea”, „Tata”, „Spune-mi, moarte, ce ţi-aş da?”, „Mă vorbeşte lumea”, „Inimă, la poarta ta”, „Vremea asta nu-i a mea”, „Când se face primăvară” etc.

În ultimul timp, Gheorghe Banariuc a scris mai multe cântece pentru Anişoara Puică, acestea fiind înregistrate pe un CD cu Orchestra „Lăutarii”. De asemenea, a scris cântecele „Viaţă, floare de crâng” şi „Mândru joacă moldoveanul” pentru Natalia Proca; „Îmi aduc cu drag aminte”, „De-aş mai fi tânăr odată”, „Cine cântă sârbele” pentru Nicolae Cibotaru; „Azi e, bade, nunta”, „Busuioace, busuioace”, „Bate, Doamne, ce vrei bate”, „Unde-s oameni de măsură”, „Zii, Ioane, zii!” pentru tânăra interpretă Doina Sârbu; „Dragă mamă, dragă tată”, „Cine are dor pe lume”, „Supărat e omul”, „Au ieşit naşii la joc”, „Rău îi pare codrului”, „Satul din copilărie” pentru Vasile Mereuţă ş.a.

„Astăzi îmi cresc cei şase nepoţi de la feciorii mei Radu, Victor şi Sandu, care sunt marea mea bucurie. Dar nu mă las nici de scris. Dimpotrivă, ei mă inspiră. Scriu muzică pentru orchestra fraţilor Advahov, pentru Ionuţ Dolănescu, Dumitru Drăgoi şi alţi interpreţi”, afirmă maestrul Gheorghe Banariuc. „Din păcate, în prezent se cântă multă muzică comercială, manelată, chiar şi la ţară. Textele, ca de obicei, sunt de o valoare îndoielnică. Îmi pare rău că unii interpreţi profanează arta noastră”, constată cu tristeţe distinsul muzician.

Întrebat dacă încă n-a fost propus pentru titlul de artist al poporului, el ne-a răspuns următoarele: „Titlurile onorifice nu-ţi dau talent. Pentru mine, ele nu contează. Mai cu seamă acum, când aproape fiecare interpret a devenit peste noapte artist al poporului. A mai rămas să se confere titlul onorific de artist al popoarelor din Republica Moldova”…