Guvernul nu susține proiectul de lege care prevede majorarea limitelor de utilizare a numerarului în tranzacțiile de cumpărare a bunurilor imobile și a mijloacelor de transport. Autoritățile consideră că o astfel de măsură ar putea reduce transparența financiară și ar favoriza economia tenebră.
Inițiativa aparține deputaților din Blocul „Alternativa”, care propuneau majorarea pragurilor actuale până la 300 de salarii medii lunare prognozate pe economie. În condițiile anului 2026, această limită ar ajunge la aproximativ 4,83 milioane de lei. Totodată, proiectul prevedea eliminarea obligativității prezentării documentelor care confirmă proveniența banilor în tranzacțiile dintre persoane fizice.
În prezent, Legea nr. 34 privind decontările în numerar stabilește limite clare pentru astfel de operațiuni. Potrivit acesteia, prețul indicat în contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil nu poate depăși echivalentul a 100 de salarii medii lunare prognozate pe economie, ceea ce în 2026 înseamnă 1,61 milioane de lei. În cazul achiziționării unui mijloc de transport, limita este de 50 de salarii medii, adică 805.000 de lei.
De asemenea, legea prevede că plata trebuie efectuată prin transfer bancar, cu excepția unei sume de până la 200.000 de lei, care poate fi achitată în numerar.
Argumentele Guvernului
Cabinetul de miniștri explică refuzul prin mai multe motive. În primul rând, majorarea limitelor pentru utilizarea numerarului ar putea reduce eficiența mecanismelor de identificare a diferențelor dintre veniturile declarate și cele estimate.
Potrivit articolului 226¹³ din Codul fiscal, diferențele de până la 100 de salarii medii lunare prognozate pe economie sunt considerate un „risc minim acceptabil” din perspectiva controlului fiscal.
Autoritățile mai susțin că o utilizare mai largă a numerarului ar diminua transparența și calitatea informațiilor financiare. În același timp, astfel de plăți pot contribui la subevaluarea veniturilor, neplata impozitelor și la creșterea economiei subterane.
Guvernul mai precizează că actualul cadru legal permite evaluarea diferențiată a tranzacțiilor în funcție de riscurile identificate, iar entitățile raportoare pot aplica măsuri de precauție în cazul suspiciunilor de spălare a banilor, indiferent de excepțiile sau limitele stabilite.
Totodată, lipsa accesului la informații privind proveniența fondurilor ar putea crea riscuri semnificative pentru aceste entități, având în vedere responsabilitățile care le revin.
Amintim că, săptămâna trecută, Guvernul a respins și o altă inițiativă a deputaților din același bloc parlamentar, care prevedea abrogarea Legii nr. 34 privind decontările în numerar.
