Sănătate

Hrană sănătoasă și hrană nesănătoasă

 Alimentele neprelucrate de origine vegetală trebuie să ocupe un loc important, atât în cadrul alimentaţiei persoanelor sănătoase, cât şi al celor bolnave. Doar aceste produse conţin materiale de balast (fibre) şi substanţe antioxidante , principii care ajută organismul să facă faţă stresului psihic şi al celui oxidativ, prevenind sau chiar vindecând o serie de afecţiuni.

Este foarte important, pe de altă parte, să se acopere cerinţele organismului în toţi aminoacizii esenţiali, substanţe din care se formează toate proteinele din corpul nostru. În condiţiile stresului psihologic şi al celui climatic, specific lumii moderne dar şi a condiţiilor meteorologice de la noi (organismul omului, pe lângă schimbările bruşte intervenite de la o zi la alta, trebuie să suporte, în 6 luni, diferenţe de temperatură mai mari de 50 grade, ceea ce însemnă un stres enorm), alcătuirea unei diete pur vegetariene, care să aducă toţi aceşti aminoacizi indispensabili în limite optime, este aproape imposibilă. De aceea este nevoie să se recurgă şi la sursele de alimente cu proteine complete , dintre care, cele mai sănătoase sunt peştii, ouăle şi lactatele, dacă bineînţeles, sunt proaspete şi prelucrate cât mai simplu. Aceste surse, administrate în cantităţi optime, pot înlocui în totalitate carnea de pasăre şi de mamifere, precum şi derivatele ce rezultă din ele.

Deoarece, după cum se poate observa în clasificarea alimentelor, niciun aliment, fie el şi natural, nu este complet, raţiile alimentare trebuiesc alcătuite variat, dar în mod chibzuit.

Alimentele procesate tehnologic

Alimentele supuse unor procese tehnologice intense îşi pierd nutrienţii cei mai importanţi. Tehnologiile industriale de rafinare a hranei, aduc cu sine deservicii importante sănătăţii omului, mai ales prin faptul că produsele rezultate devin foarte concentrate. Organismul nostru nu este adaptat pentru a prelucra corespunzător alimentele hiperconcentrate. Substanţele care se concentrează peste măsură într-un aliment, dacă au şi un conţinut ridicat de calorii vor fi considerate de către organism, materiale de necesitate ulterioară, şi în consecinţă vor fi depozitate sub formă de grăsime. În acelaşi timp, cu cât un aliment se "aglomerează" mai mult în componentele sale principale, cu atât sărăceşte mai mult în alte principii, de multe ori, tocmai în acelea cu adevărat importante pentru organism. Dintre produsele alimentare concentrate, cele mai nesănătoase sunt: zahărul alb (rafinat), făina albă, uleiurileb rafinate, sarea de bucătărie. Acestea, precum şi produsele derivate din ele, trebuiesc consumate cu mare prudenţă, mai ales de către persoanele care nu depun un efort fizic susţinut sau de către cei cu probleme de sănătate.

loading...

Tehnologiile alimentare, cresc productivitatea şi stabilitatea produsului, dar această "siguranţă" poate fi, uneori primejdioasă. de pildă, margarina, este un preparat, care deşi se obţine de uleiuri vegetale, faţă de acestea sau faţă de unt, nu intră în râncezire. Cu toate acestea, prin conţinutul mare de acizi graşi saturaţi, dar şi al altor compuşi nocivi, margarina se dovedeşte un aliment nesănătos.
O altă problemă legată de procesarea tehnologică a hranei este prezenţa, uneori masivă, în produse a unor substanţe străine alimentului, compuşi binecunoscuţi sub denumirea de aditivi alimentari (E-uri).

Alimentele preparate termic
Nici preparare culinară excesivă a alimentelor nu este recomandată, deoarece mulţi dintre compuşii bio esenţiali se distrug.
Dacă fierberea excesivă conduce la sărăcirea alimentelor în nutrienţi, ceea ce poate produce carenţe organismului, prăjirea lor poate devenii în mod direct periculoasă sănătăţii.

Atât bucătăria tradiţională cât şi cea modernă, cu abuzul ei de prăjeală în untură sau în ulei, cu adaosul sistematic de ceapă sau de usturoi, cu excesul de condimente iuţi sau acre, poate transforma uşor o alimentaţie echilibrată într-o cauză de îmbolnăvire. Majoritatea gastritelor, colecistopatiilor sau colitelor, se întreţin sau chiar se generează, din cauza unui mod nesănătos de preparare a alimentelor.

Uleiurile şi alte lipide încinse, cu care se îmbibă prăjelile, prelungesc cu mult digestia, irită mucoasa stomacului, conduc la formarea unor compuşi toxici care se elimină greu din organism şi chiar favorizează apariţia cancerului.

Un alt mod de preparare necorespunzătoare a alimentelor, este acela realizat pe foc sau jar deschis, mai ales atunci când se foloseşte drept combustibil lemnul sau cărbunele. În acest caz, în alimentul care vine în contact direct cu flacăra sau cu radiaţiile calorice intense şi directe, se acumulează toxine asemănătoare cu cele existente în fumul de ţigară, poate chiar mai periculoase, prin faptul că absorbţia lor este mai mare şi directă.

Modalitatea de pregătire a hranei "la grătar", deşi nu este prea sănătoasă, este cea mai fericită soluţie pentru alimentele care necesită prăjire, dacă se respectă câteva reguli:
– grătarul trebuie să prezinte un fund metalic care să ferească contactul direct dintre aliment şi energia calorică (jar. flacără, plită încinsă),
– alimentul trebuie pus pe grătar bine înfierbântat, pentru ca proteinele din ele să coaguleze cât mai repede,
– grătarul poate fi uns cu grăsime, deoarece aceasta nu ajunge să se descompună. scurgându-se,
– alimentul nu se va săra înainte de punerea pe grătar, căci în caz contrar, sarea va extrage sucul, care va intra în combinaţie cu grăsimile încălzite, rezultând produşi toxici.

În ceea ce priveşte preparare termică cât mai sănătoasă a legumele, am prezentat pe larg această temă în capitolul destinat acestor vegetale (vezi legumele şi zarzavaturile fierte).

Alimentele conservate
Alimentele conservate, nu sunt doar acele surse de hrană cunoscute sub denumirea uzuală de "conserve", ci toate mâncărurile care în mod normal se alterează destul de repede, dar care prin anumite tehnici se pot păstra un timp îndelungat, fără deteriorarea majoră, cel puţin sub aspect gustativ, a proprietăţilor lor.
Metodele de conservare sunt multiple (congelare, adăugarea de substanţe conservante, fermentaţie, sterilizare, afumare, etc.). Bineînţeles că nu toate alimentele conservate sunt nesănătoase, dar trebuie să se înţeleagă, că cu mici excepţii, astfel de surse de hrană – de exemplu laptele, care se degradează în mod normal în maximum 48 de ore sau sucurile, nu sunt produse proaspete, aşa cum încercă să ne convingă reclamele comerciale, iar conţinutul lor în vitamine şi minerale sensibile la păstrare (Vitamina C, vitamina P, fier, etc.) este datorat exclusiv adaosurilor sintetice.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.