Examinând Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei, aprobat în anul 2007 de către Primăria Chișinău, ne-au atras atenția schițele hărților potrivit cărora urmează a fi efectuate lucrări de infrastructură în spațiile verzi ale municipiului Chișinău și în special construcția drumului care ar lega două cartiere. Astfel, în baza schemelor, am constatat că prin construcția unui nou drum este probabilă defrișarea consistentă a vegetației forestiere în volum de șapte hectare care vor aduce grave prejudicii ecosistemului.
Astfel, în conformitate cu PUG-ul municipiului Chișinău, a fost proiectată o porțiune a centurii de ocolire a orașului. Experții în arhitectură și transport au discutat în nenumărate rânduri despre necesitatea construcției unui drum de ocolire, pentru a fluidiza traficul din Capitală. În schema aprobată în 2007, a fost proiectată o porțiune a unei centuri exact printr-un parc din Capitală. Noul drum este amplasat între șoseaua Hâncești (Telecentru) și str. Tudor Vladimirescu (or. Durlești) și constituie aproximativ 3,5 km. Din această porțiune, o treime trece prin Pădurea Parcului „Schinoasa”. Lățimea în linii roșii a magistralei constituie 60 de metri, iar suprafața în limitele acestor linii este aproximativ șapte hectare (vezi imaginea).
.jpg)
Pericol pentru ecosistem
După analiza hărții, ecologii au constatat o deficiență esențială la construcția drumului anume prin parc. Ecologii susțin că această construcție va prejudicia grav indicatorii ecologici. Astfel, va fi creat un pericol mare pentru o parte din viețuitoarele din acest parc la traversarea drumului și va fi influențată scăderea numărului acestora odată cu defrișarea. Mai mult ca atât, acest fapt va crea încă un precedent extrem de negativ în municipiul Chișinău privind rolul și importanța mediului ecologic sănătos pentru locuitorii Capitalei.
Spațiile verzi ajută la sechestrarea carbonului
Alexei Andreev, directorul societății ecologice „Biotica”, este de părere că nu există nicio necesitate de a defrișa copacii pentru a fi construit drumul anume prin acest spațiu verde. „Planul Urbanistic General a fost adoptat în 2007, dar nimeni nu îl respectă. În această ordine de idei, ar fi mai bine ca față de PUG să se ia o atitudine mai determinată și ca toate structurile să funcționeze în baza acesteia. Este destul de clar că nu este nevoie să distrugem acest parc”, declară bărbatul.
Directorul „Biotica” accentuează importanța păstrării acestui spațiu verde pentru orașul Chișinău, care an de an este tot mai plin de mașini care poluează mediul. „În prezent, orașul Chișinău nu dispune de suficiente spații verzi. Nu mai este ca înainte, când se spunea că este un oraș verde. Trebuie să ținem cont de uzura mașinilor care circulă în oraș și smogul pe care acestea îl produc este tot mai vizibil. Din acest motiv este important să păstrăm spațiile verzi care ajută la sechestrarea carbonului”, susține Alexei Andreev.
Ecologul a subliniat că deja asistăm la încălzirea globală, iar defrișând copacii creștem tot mai mult indicii climatici. Prin defrișarea unei suprafețe de aproximativ șapte hectare de vegetație forestieră, care va diminua sechestrarea anuală a circa 53 tone de CO2 sau circa opt tone de CO2 per hectar, ceea ce în zeci de ani constituie o pierdere importantă pentru orașul Chișinău.
„Proiectanții au mers pe cea mai ușoară versiune”
Alexandr Barcovschi, inginer șef de proiecte la Institutul Chișinău Proiect, confirmă că această zonă verde nu trebuie distrusă. „Noi avem părerile noastre despre cum ar putea să fie soluționată problema construcției unui drum în această zonă. Din păcate în elaborarea planului adoptat în 2007 de Primăria municipiului Chișinău, nu s-a ținut cont de toate părerile instituțiilor vizate în proiectarea urbanistică. Institutul în care activez a propus folosirea străzii Ialoveni, care unește șoseaua Hâncești cu orășelul Durlești sau folosirea terenului adiacent pentru a construi această magistrală dacă este nevoie, fiindcă este posibil acest fapt păstrând zona verde”, susține expertul în urbanism.
Inginerul a subliniat că este necesar ca în aceste schimbări să intervină și societatea civilă, care ar putea alege ce este important între construcția unui nou drum, decât un parc. „Pot doar presupune că proiectanții au mers pe cea mai ușoară versiune a drumului și au proiectat acest drum, neținând cont de toți factorii. Ei doar au tras o linie din punctul A în punctul B, astfel a apărut traseul dat, altfel nu știu cum să motivez”, spune Alexandr Barcovschi. Expertul a precizat că în planul de urbanism de la începutul anilor 2000, drumul ce urma să fie construit în acea zonă era de fapt continuarea străzii Miorița, spre Ciocârlia și apoi ieșirea spre Buiucani. Dar, ulterior în această zonă au început privatizările în masă a terenurilor și din acest motiv s-a căutat alt traseu.
„S-a tras doar o linie ca propunere”
Eliferie Haruța, șeful Direcției Municipale Spații Verzi din cadrul Primăriei Chișinău, ne-a asigurat că acest drum care apare pe PUG-ul din 2007 este doar o schiță. „Noi vom insista la consultări cu proiectanții și dacă se poate de găsit o zonă de ocolire, ar fi minunat. Nu s-a proiectat nici un drum, dar s-a tras doar o linie ca propunere, dar nu este întărit că se va face acolo un drum. Planul Urbanistic General acum se va face din nou, asta a fost în 2007, noi suntem deja în 2015 și acesta necesită să fie ajustat. Cred că nu o să fie construit drumul exact pe acolo. Proiectanții au dat o propunere cât mai ușoară și ieftină”, susține șeful direcției. Am încercat să discutăm cu responsabilii din direcția urbanism și arhitectură din Primărie, însă nu am găsit un responsabil care ne-ar comenta schița proiectanților.
TIMPUL va continua cercetarea acestui caz și va reveni cu detalii.
