În România se schimbă viaţa, gândirea şi modelele de afaceri

Pentru a intra în România din Ucraina sau din Moldova, trebuie să fie reamintit sentimentul pe care îl aveau românii în urmă cu 15-20 de ani, când treceau graniţa în Ungaria. Primele cuvinte care îţi vin în minte sunt: „Bine aţi venit în lumea civilizată!”. Această impresie este rezultatul investiţiei de aproximativ 200 mln. euro, în ultimii ani, pentru a moderniza punctele de trecere a frontierelor nordică, estică şi sud-vestică ale României, precum şi la aeroporturile sale. În total, România a primit peste 360 mln. euro de la UE pentru a se pregăti pentru aderarea la spaţiul Schengen, banii fiind investiţi şi pentru a moderniza monitorizarea frontierelor, comunicaţiile, bazele de date şi sistemele de eliberare a vizelor. România a contribuit, de asemenea, cu sute de milioane de euro din bugetul propriu. Teoretic, aceste schimbări au sporit securitatea frontierelor externe ale UE gestionate de România. Practic, au făcut viaţa mai dificilă pentru cetăţenii ucraineni şi moldoveni, care acum trebuie să obţină o viză de la misiunile consulare româneşti. Pentru sârbi, este suficient să aibă un paşaport biometric.

Potrivit „European Voice”, slăbiciunea legăturii umane în controlul frontierei a fost foarte clară anul acesta. Aproape 200 de poliţişti de frontieră şi oficiali vamali au fost arestaţi în 2011 pentru luare de mită. Efectul asupra fumătorilor români, de exemplu, a fost semnificativ: companiile locale de tutun spun că proporţia de pachete de ţigări traficate şi vândute în România a scăzut de la unul din trei, în 2010, la unul din zece în prezent.

În timp ce frontierele cu statele nemembre în UE sunt întărite, trecerea spre ţări vecine din UE a devenit foarte uşoară, atât spre Ungaria, un vecin din spaţiul Schengen, cât şi spre Bulgaria, ţară nemembră în Schengen. Cu câţiva ani în urmă, o vizită la Budapesta sau Sofia însemna să prezinţi un paşaport, asigurarea medicală, documentele maşinii şi chiar o sumă minimă de bani, plus să aştepţi ca poliţiştii de frontieră să introducă numele călătorului într-o bază de date online. Acum, poliţiştii de frontieră abia dacă aruncă o privire scurtă – sau nici nu se uită – la o carte de identitate. Având în vedere această transformare, faptul că România nu este membră a spaţiului Schengen pare să aibă puţină importanţă practică. Dar pentru românii care călătoresc contează, din trei raţiuni practice: timp, bani şi infrastructură.

Mii de români s-au mutat cu casa, de exemplu, în Ungaria – atraşi de costul mai scăzut al locuinţelor – şi fac naveta spre oraşele în care au locuit anterior, cum ar fi Arad şi Oradea. Alţii locuiesc în România, dar muncesc sau fac afaceri de cealaltă parte a frontierei. Pentru ambele grupuri, o încetare a controlului la frontieră ar putea însemna o economie de timp. Pentru alţii, contează costurile. „Am doi copii şi ei au nevoie acum de paşapoarte individuale pentru a trece frontiera. Fiecare costă peste 60 de euro. Dacă România ar fi fost primită în Schengen, ar fi avut nevoie de paşapoarte doar pentru a călători în afara Schengen, lucru pe care noi nu îl facem”, spune Andrei Secoşan, un profesor de liceu din Timişoara.

O încetare a controalelor va încuraja, de asemenea, construirea mai multor drumuri. Există zeci de locuri – în special, la graniţa cu Ungaria – unde românii trebuie să facă un ocol de 20-30 km pentru a se deplasa legal într-un sat ungar aflat la unul sau doi km distanţă. În aprilie, Consiliul Judeţean Arad a solicitat de la UE o finanţare de 3,2 mln. euro pentru a lega sate de frontieră. Autorităţile ungare au făcut acelaşi lucru. Dinamica este similară, deşi mai slabă, la graniţa cu o lungime de 140 km a României cu Bulgaria. Autorităţile din Vama Veche, staţiunea românească de la Marea Neagră cea mai sudică, au cheltuit 450.000 de euro din fonduri europene pentru a construi o bandă pentru biciclete şi o pasarelă pietonală la graniţa cu Bulgaria. Tot la graniţa cu Bulgaria este în curs cel mai mare proiect de infrastructură. În prezent, de-a lungul frontierei de 470 km formată de fluviul Dunărea, cele două ţări sunt legate doar de un pod vechi, îngust (Giurgiu-Ruse), şi de patru linii de feribot. Acest lucru se va schimba în 2012, când un nou pod rutier şi feroviar finanţat de la Uniunea Europeană va fi finalizat între Vidin (Bulgaria) şi Calafat (România), la un cost de 225 mln. euro.