Șeful Direcției învățământ preuniversitar în cadrul Ministerului Educației, Valentin Crudu spune că principala cauză a reorganizărilor este scăderea drastică a natalității. „Pur și simplu nu sunt copii în țară. Ce facem atunci? Acum este și finanțarea per elev. Astfel, sunt cheltuieli enorme pentru întreținerea clădirilor mici”, susține șeful Direcției.
Valentin Crudu spune că potențialul școlii depinde de numărul de elevi. „Dacă sunt 100 de copii în școală, ai un buget și dacă ai o mie de elevi, ai alt buget, și mai multe posibilități. Spre salariile profesorilor sunt direcționate 70-80% din bugetul școlii. Școlile mici nu au suficiente cadre didactice. Sarcina didactică este foarte mică și un profesor citește 3-4 discipline, astfel, calitatea procesului de învățământ este una foarte joasă”, a declarat șeful Direcției învățământ preuniversitar de la Ministerul Educației.
Șeful Direcției învățământ din cadrul Consiliului Raional Strășeni, Ion Ampava prezintă situația reală din teritoriu desfășurată pe parcursul mai multor ani. „În 2011, gimnaziul „Saca” a fost reorganizat în grădiniță. Copiii sunt transportați zilnic cu autobuzele spre Strășeni în Liceul „Mihai Eminescu”. În același liceu sunt duși, din anul 2012, și copiii din fostul gimnaziu din Făgureni, în prezent grădiniță. Tot în același an, gimnaziul din Negrești s-a făcut școală primară, iar anul acesta a rămas doar grădiniță. Reorganizat a fost și gimnaziul din Stejăreni – în anul 2015 a primit noul statut de școală primară – grădiniță, iar anul acesta a rămas doar grădiniță”, susține Ion Ampava.
Pe parcursul acestor ani, au fost lichidate și câteva școli. Șeful Direcției învățământ din Strășeni explică faptul că „În 2013 a fost lichidat gimnaziul din Ghelăuza și copiii au fost transferați în școala din satul Recea și în Liceul „Mihai Viteazul” din Strășeni. În următorul an, a fost dizolvat gimnaziul din Greblești și acum, elevii frecventează școala din Rădeni. Cei din satul Lupa-Recea merg în gimnaziul din Codreanca, pentru că a fost închis gimnaziul”, a afirmat responsabilul de Direcție, dl Ampava.
Există mai multe cauze pentru care aceste schimbări se produc. Cum a spus și șeful Direcției învățământ de la Ministerul Educației, instituțiile au rămas fără copii. Ampava, șeful similarei Direcții, doar că în cadrul Consiliului Raional Strășeni spune că „finanțarea instituțiilor este în conformitate cu hotărârea Guvernului, adică per elev. În legătură cu numărul redus în instituții, s-a format un deficit bugetar din cauza căruia instituțiile nu se pot finanța. Numărul mic de copii în clase a dus și la comasarea claselor I-a cu a III-a și a II cu a IV-a. Învățământul simultan, nu știu cum îl vede Ministerul Educației, dar aici în teritoriu el nu are efectul dorit, nu asigură calitatea instruirii, nu asigură calitatea muncii cadrului didactic și nu aduce rezultatele dorite”, a mărturisit Ion Ampava.
Potrivit responsabilului, învățământul simultan se practică în satul Chirianca, în Drăgușeni și altele. „Am avut gimnazii, ca de exemplu în Stejăreni, în clasa a V-a erau 4 copii. În alte școli în clasa a VI-a erau 7 copii, în a VIII-a erau 3 elevi. Acum imaginați-vă cum la 3 copii plătim 13 profesori? Cum să le facem noi salariu? Ce face profesorul când are trei copii și nu este controlat? Le dă să citească din carte! Dar noi așteptăm miniștri!”, mărturisește șeful Direcției învățământ.
Mai mult, șeful spune că școlile de circumscripție sunt o soluție bună pentru situația demografică rea și bugetul minim al școlilor mici. „Într-o școală cu deficit bugetar abia se plătește salariul profesorului și nu mai există bani pentru nimic. Nu avem atlase noi, dotări în cabinetul de fizică sau chimie. De ce chinuim profesorii și copiii? Mai bine îi ducem la o școală de circumscripție. Nu trebuie să-i înădușim într-o școală mică, unde în viața lor nu au văzut sală de sport, cabinete dotate cu cele necesare. Nu ne-am gândit că școlile nu pot fi finanțate, dar mai important este ca elevii să aibă condiții și să iasă din satele respective, pentru că ei merită un viitor frumos, într-o societate dezvoltată. Noi putem să le asigurăm transport, pentru că 3 autobuze sunt procurate de noi, 2 sunt donate de Guvernul României, alte 10 sunt închiriate. Ceea ce cheltuim pe transportarea copiilor este mai puțin decât întreținerea școlilor”, afirmă responsabilul pe domeniul învățământului din raionul Strășeni.
Vor sau nu vor, părinții nu trebuie să se conformeze pentru comoditatea lor, ci pentru calitatea învățământului. Ion Ampava spune că părinții nu cunosc situația și că sunt doar mofturi faptul că școlile din localitatea în care trăiesc să nu fie închise. „Ei s-au concentrat că astfel copiii sunt aproape de școală, că sunt mici, că o să se întâmple ceva. Cu noi se întâmplă ceva peste tot. Dacă e vorba să ne accidenteze o mașină, nu-i numaidecât să mergi la Strășeni, că asta se poate întâmpla și lângă casă. Noi avem experiență din 2011 și totul e în regulă”, a declarat funcționarul pentru ziarul TIMPUL.
Experta în politici educaționale Valentina Chicu susține că este nedrept pentru părinți și copii atunci când se anunță la 1 septembrie că școala lor se închide și sunt nevoiți să plece în alta. „Schimbarea trebuie făcută încât copiii să nu aibă de suferit. Este clar că părintele și copilul este frustrat. Lucrurile acestea trebuie pregătite din timp. Cu părinții trebuie să se comunice, să facă o evaluare și să demonstreze că școala nu poate exista și existența școlii este în detrimentul copiilor, dar nu în favoarea lor”, explică specialista.
Mai mult, Valentina Chicu spune că pentru îmbunătățirea calității învățământului și eficientizarea cheltuirii banilor publici este necesară reorganizarea școlilor, dar „înainte de a face schimbarea, trebuie să se facă analize profunde a tutor aspectelor – analiza potențialului cadrelor didactice, a resurselor existențe, analiza condițiilor de deplasare a copiilor într-o altă localitate”, a afirmat experta în politici educaționale.
