Funcționarii motivează aceasta prin faptul că o funcție publică necesită mai multă responsabilitate decât una din sectorul privat. De cealaltă parte, companiile private nu respectă Codul muncii și angajează tinerii specialiști doar după câteva săptămâni sau luni de probă. Astfel, chiar dacă sunt încălcate constant, unele prevederi din cod sunt păstrate.
Codul muncii al Republicii Moldova interzice aplicarea perioadei de probă în cazul încheierii contractului individual de muncă cu tinerii specialişti, persoanele în vârstă de până la 18 ani, persoanele angajate prin concurs și altor categorii. Când angajator este statul, acesta este protejat prin Legea nr. 158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public în care se menționează că pentru funcționarul public debutant se poate aplica o perioadă de probă până la șase luni, chiar dacă a fost organizat concurs de angajare. Faptul că legea este aplicabilă doar în cazul funcționarilor publici, îi nemulțumește pe patroni.
Patronii își doresc aceleași drepturi de care dispune statul
Sergiu Morari, șef al Direcţiei raporturi de muncă şi parteneriat social a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, spune că prevederile din Codul muncii sunt aplicate suplimentar la Legea 158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. „Conform codului, după angajarea persoanelor prin concurs se interzice aplicarea perioadei de probă, dar această prevedere este valabilă doar pentru angajații din sectorul privat. Aceeași situație este și în cazul tinerilor specialiști care, conform codului, trebuie angajați fără stagiu. Dacă ei vor merge în sectorul public, atunci se vor aplica prevederile din legea nr. 158”, punctează Sergiu Morari.
Eugen Covrig, specialist principal al departamentului juridic la Confederația Națională a Sindicatelor din R. Moldova, menționează că postul de funcționar public necesită mai multă responsabilitate.
Pe de altă parte, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM), Leonid Cerescu, consideră că patronii trebuie să aibă aceleași drepturi juridice pe care le are și statul. „Sectorul privat implică aceleași responsabilități și riscuri la fel ca și sectorul public. Aici proprietarii riscă mult cu propriile finanțe. De ce statul s-a asigurat, dar noi suntem tratați ca fiind de categoria a doua? Noi ne dorim ca în lege drepturile angajatorilor și a salariaților să fie echilibrate, deoarece, la moment, legislația protejează mai mult salariații. Patronii își doresc să fie asigurați și întreprinderea să fie flexibilă, dar să nu depindă de deciziile sindicatelor. Din păcate, Codul muncii conține prevederi de pe timpurile economiei centralizate, este vechi şi necesită actualizat, dacă nu chiar adoptat unul nou”, conchide președintele patronatelor.
De aceeași părere este și Radu Drumea, şeful Direcţiei juridice a CNPM. „Patronul ar trebui să aibă dreptul să testeze un viitor angajat indiferent de statutul acestuia. Actualmente legislaţia prevede că tinerii specialişti în primii doi ani de la absolvirea instituţiei de învăţământ sunt angajaţi fără perioadă de probă. În această perioadă patronul trebuie să observe şi calităţile personale ale candidatului, nu doar cele profesionale”, a subliniat şeful Direcţiei juridice.
Un presupus conflict dintre patronate și sindicate împiedică rezolvarea problemelor
Viorica Antonov, expert în politici sociale și dezvoltare, spune că sindicatele și patronatele sunt într-un conflict de cel puțin două luni și de aceea nu pot ajunge la un numitor comun în privința prevederilor din Codul muncii. „Eu consider că este important ca atunci când mergi să te angajezi să treci și o perioadă de probă. În acest mod atât angajatorul, cât și salariatul, va înțelege dacă se descurcă în funcția respectivă sau nu. Lipsa perioadei de probă ar duce la prosperarea cumetrismului în rândul angajatorilor și angajaților. Mai mult, chiar dacă Codul muncii prevede ca tinerii absolvenți să fie angajați fără testare, oricum nu este justificat. Pentru tinerii specialiști este importantă deprinderea meseriei stând alături de un profesionist. Codul este valabil pentru toți și trebuie respectat, dar cu siguranță acolo există unele puncte care ar trebui revăzute”, încheie expertul.
Tinerii habar nu au despre prevederile din Codul muncii
Maria, o tânără specialistă, care este acum în perioada de probă pentru a obține un post în domeniul managementului, spune că nu a știut că în sectorul privat tinerii specialiști trebuie să fie angajați fără stagiu. Mai mult, tânăra a trecut și un concurs pentru a fi angajată. „Cred că este incorect să angajezi un tânăr fără a-l testa. Aici unde lucrez eu, din start eram mai mulți tineri, unii însă n-au rezistat și-au plecat. În acest caz nu știu cât de eficiente sunt aceste prevederi din Codul muncii, dacă oricum nimeni nu le respectă”, se revoltă Maria.
Și Nicu, un tânăr specialist care lucrează în domeniul turismului, spune că atunci când s-a angajat, deși a participat la concurs, ulterior a avut o perioadă de probă, care încă nu s-a terminat. „N-am știut că trebuie să fiu angajat îndată după interviu. Am presupus că dacă este în sectorul privat, atunci angajatorul dictează regulile. Eu fiind tânăr specialist, dar venit din alt domeniu, consider că o perioadă de probă aici mi-a fost necesară pentru a înțelege dacă mă descurc. Pentru angajatori este important să angajeze pe cineva care să îndeplinească sarcinile eficient, dar fără a-l testa acest lucru este practic imposibil. Deci nu știu pentru cine sunt prevederile din Codul muncii, dacă de ele nu se ține cont”, punctează Nicu.
Codul muncii al Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 1 octombrie 2003.
