Potrivit agenției ”INFOTAG”, numărul de marț al ziarului ”Panorama” scrie despre aceasta într-un material intitulat ”Carența” lingvistică”.
Conform informațiilor deținute de publicație, ”în situația respectivă au ajuns mai mulți cititori ai ziarului, cu cereri cărora judecătorii nu le-au dat curs, oferind un termen pentru !eliminarea carențelor”.
Publicația menționează că cei care servesc justiția invocă articolul 24 din Codul de Procedură Civilă (CPC) ”Limba de procedură și dreptul la interpret”.
”Acesta spune că procedura în dosarele civile se efectuează în limba moldovenească. Persoanele interesate de rezultatul litigiului sunt un drept să beneficieze de serviciile interpretului”, scrie ziarul.
Conform spuselor președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, problema cu funcționarea limbii ruse există, pentru că ”în prezent judecătoriile se confruntă cu un deficit acut de interpreți”.
”Anterior, aceștia erau considerați funcționari publici, dar de curând statutul le-a fost schimbat. Ca rezultat, Consiliul Superior al magistraturii nu poate completa posturile vacante, formate în instanțele de judecată din, practic, toate raioanele republicii”, a spus Poalelungi.
Avocatul Serghei Maximenco de asemenea a confirmat pentru publicație faptul că ”practica în care judecătorii refuză să examineze cererile de chemare în judecată în Moldova există, fapt care contravine angajamentelor statului în fața instituțiilor europene”.
Conform spuselor sale, cei cărora le-au fost lezate drepturile de acces la justiție urmează să se adreseze Centrului pentru Drepturile Omului, procuraturii Generale și altor autorități competente.
”Atunci când cererea de chemare în judecată este depusă în limba rusă, judecătorul nu este în drept să nu îi dea curs. La articolul 171 CPC este enumerată lista exhaustivă a temeiurilor de luare a acestei decizii. Toate se referă la forma și conținutul cererii de chemare în judecată, dar și la documentele anexate la aceasta”, spune avocatul, precizând că ”în același timp, Constituția Republicii Moldova și legile prevăd înfăptuirea actului justiției pe principii de egalitate a tuturor persoanelor, inclusiv după criteriul lingvistic”.
Făcând trimitere la experți în jurisprudență, publicația scrie că ”în condițiile în care țara speră să iasă cât mai grabnic de sub monitoring-ul Consiliului Europei, care durează de peste 17 ani și este cel mai ”longeviv” în practica acestui for internațional, în anul 2012 a fost întocmit Planul de acțiuni privind onorarea angajamentelor Chișinăului în fața Stasbourg-ului”.
”Unul dintre punctele acestui act voluminos prevede extinderea termenului rezervat studierii limbii oficiale de către populație și reducerii efectelor juridice pentru cei care nu o posedă la un nivel suficient. Mai mult ca atât, CE insistă asupra inadmisibilității discriminării după criteriul de limbă la aplicarea drepturilor fundamentale”, conchid experții.
Sursa: Infotag
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
