(INTERVIU) Ambasadorul ucrainean la Bucureşti: Ucraina singură nu poate să facă faţă acestei presiuni din partea Rusiei
Într-un interviu acordat Ziare.com, diplomatul ucrainean a evaluat progresul relaţiilor bilaterale româno-ucrainene şi a vorbit despre surprinderea cu care ucrainenii au primit susţinerea din partea României.
– În momentul acesta, acordul internaţional Minsk 2 pare depăşit de evenimente. Nu se mai respectă angajamentele luate în Belarus. Ce soluţie credeţi că există la această situaţie?
– Nu aş spune că putem consideră Minsk 2 decedat, având în vedere că partea ucraineană încearcă să îşi respecte toate obligaţiile pe care şi le-a asumat în cadrul acestei înţelegeri. Aş aminti că în orice fel de înţelegere sunt două părţi care trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile pe care şi le-au asumat. Cu părere de rău nu putem decât să constatăm că partea rusă a ignorat toate înţelegerile şi obligaţiile pe care şi le-a asumat.
În acelaşi timp, au fost şi unele momente pozitive în contextul acestei înţelegeri, am putut să facem schimb de persoane reţinute, prizonieri de război, să scoatem din mâinile acestor separatişti, terorişti, persoanele rănite, şi să îi ducem acolo unde trebuie să fie. O consecinţă a acestor acorduri este că acest conflict nu a escaladat, cel puţin s-a păstrat în parametrii de până atunci. În primul rând, am putut să evităm o creştere a numărului de persoane ucise şi rănite în acest conflict. Ca alternativă ar fi însăşi îndeplinirea celor convenite în cadrul Minsk 2: armamentul greu să fie retras de pe poziţiile unde se află, să aibă loc pe teritoriile respective alegeri locale conform cu legea ucraineană. Indiferent de ce măsuri au fost implementate, putem constată că poziţia consolidată a Europei de Vest şi Est, şi a SUA, şi structurile europene şi NATO au avut o oarecare influenţă, deoarece situaţia a rămas sub control şi toate instituţiile europene şi internaţionale fac presiuni asupra Moscovei să îşi respecte angajamentele asumate.
Toţi înţeleg foarte bine că Ucraina singură nu poate să facă faţă acestei presiuni din partea Rusiei şi pentru noi este important să avem susţinere consolidată că această situaţie să nu escaladeze şi să nu se transforme într-un măcel internaţional.
– Au existat voci care au vorbit despre un Minsk 3, până la Minsk 7 şi există şi teoria că Rusia conservă conflictul şi îl încălzeşte când are nevoie de noi concesii, prin organizarea unei noi runde de negocieri la Minsk. Întrevedeţi posibilitatea organizării unei noi runde la Minsk?
– Teoretic, putem avea şi Minsk 20, în această logică. Totul depinde de voinţă de la Moscova, cei care au iniţiat această situaţie, de ei depinde şi rezolvarea. Pentru nimeni nu este niciun secret că cel care a iniţiat toată această problema internaţională este domnul Putin şi numai de dansul depinde dacă atrocităţile continuă sau se caută o soluţie. A apărut o ştire astăzi în care premierul Arseni Iateniuk le solicită şefilor serviciilor de securitate ucraineni să sporească efectivele pe străzi, întrucât se aşteaptă la atacuri în jurul Zilei Victoriei.
Da, ne aşteptăm, cel puţin teoretic, la asemenea acţiuni, deoarece înţelegem că partea rusă şi teroriştii pe care îi susţine în partea de est a Ucrainei nu şi-au atins scopul în plan militar şi încearcă să-şi atingă scopul prin alte mijloace, inclusiv psihologice, anume să demonstreze că Ucraina este cuprinsă de haos, că în toate zonele, regiunile, au loc evenimente necontrolate, să demonstreze că Ucraina nu este stat şi ar fi bine dacă nu ar există. Ştim că pentru Rusia dată de 9 mai este o dată sacră şi este un prilej foarte bun în plan propagandistic pentru a demonstra că în Ucraina este vorba despre orice, în afară de democraţie.
– Apropo de Rusia care încearcă să demonstreze că în Ucraina nu există democraţie, cum răspundeţi acuzaţiilor potrivit cărora ţară este acaparată de fascişti?
– Aceste tendinţe fasciste le văd numai ruşii. Ucraina încearcă să aibă relaţii bune şi să le consolideze cu toţi vecinii – şi cu Polonia, şi cu România. Cu toţi vecinii avem progrese, în afară de un singur stat, Rusia. În ce constă fascismul ucrainean în acest sens îmi e greu să răspund. Bineînţeles că maşină propagandistică a Rusiei lucrează foarte bine, în fiecare zi în presă rusă sunt aruncate informaţii, dar aceste lucruri nu au nimic de-a face cu realitatea.
– Cum priviţi teoriile conform cărora Rusia ar putea încerca să deschidă un coridor între Donbas, Crimeea, Odessa şi Transnistria?
– E posibil că în planurile lor iniţiale, la începutul lui 2014, să fi fost o astfel de idee. Însă nu au fost în stare să ridice populaţia în sprijinul lor decât în zonele ocupate de dânşii, ceea ce a demonstrat că această nu este întemeiată.
– Mai aveţi speranţe cu privire la întoarcerea Crimeii în Ucraina?
– În această situaţie nu operăm cu noţiunea de speranţe, ci cu cea de drept internaţional. Nimeni nu a lichidat normele dreptului internaţional şi Ucraina va face tot ce este posibil, prin toate mijloacele, pentru revenirea la status quo. În lumea civilizată, episodul Crimeea şi ce a urmat după aceea s-a înţeles foarte bine, aşadar această nu este o acţiune atât împotriva Ucrainei, cât este un afront la adresa întregii comunităţi internaţionale, adică cine are muşchii mai ţări poate să demonstreze asta şi, dacă astăzi facem Crimeea, mâine facem acelaşi scenariu cu cine ne vine nouă. Cred că comunitatea internaţională o să tragă concluziile adecvate.
– La ce îi serveşte lui Putin destabilizarea Ucrainei?
– Va aduceţi aminte că toate evenimentele au început când Ucraina, aflată sub fostul regim, şi-a anunţat intenţia de a se apropia de UE, de a semna Acordul de Asociere şi de a-şi construi statalitatea, economia şi societatea pe bazele europene care au fost deja consfinţite. Această situaţie nu le-a plăcut acelora care au absolut alte intenţii şi pentru care un astfel de exemplu, al unei Ucrainei de succes, ar fi fost un minus pe plan intern. De aceea, cred că toată politică lui Putin faţă de Ucraina se trage de acolo: nu da Doamne că Ucraina să fie un exemplu de succes.
– Relaţiile româno-ucrainene s-au îmbunătăţit foarte mult. Preşedintele Klaus Iohannis a făcut recent o vizită la Kiev. Când vine preşedintele Poroşenko în România?
– Sunt întru totul de acord că relaţiile au fost resetate şi acele evenimente şi contacte care au avut loc anul acesta sunt o continuare a evenimentelor din relaţiile bilaterale de anul trecut şi că atare la baza acestei resetări a fost poziţia fermă a României referitor la statalitatea Ucrainei şi bineînţeles condamnarea anexării ilegale a Crimeii. Asta este baza relaţiei noastre. După alegerile din România şi alegerea noului preşedinte, Klaus Iohannis, trendul pozitiv a fost păstrat şi accelerat. Şi dacă vorbim de relaţiile bilaterale, nu este vorba numai despre cele la nivel politic, dar de tot complexul de relaţii bilaterale, sociale economice şi culturale. Noi că stat suntem foarte co-interesaţi în relaţiile de bună vecinătate cu România şi că această relaţie să nu fie episodică, sporadică, temporară.
O garanţie a faptului că această relaţie va evolua în mod constant şi pozitiv o constituie nu atât clasa politică din ambele ţări, cât popoarele noastre. Aşa cum poporul român a avut experienţă Revoluţiei din ’89 cu jertfele aduse pe altarul Revoluţiei, şi poporul ucrainean a trăit ultimele evenimente… De aceea, cred că dacă popoarele au un scop comun atunci politicienii or să lucreze în direcţia acestui scop.
Îmi pare foarte bine să constat că percepţia ambelor state în ţările respective s-a schimbat foarte mult. Spre exemplu, dacă în urmă cu câţiva ani, despre România se ştiau prea puţine sau numai din presă internaţională în Ucraina, având în vedere ce poziţie a avut România în această perioada, a fost şi o surpriză pentru societatea ucraineană, o surpriză plăcută.
– În ceea ce priveşte bunele relaţii, sunteţi pe ultima sută de metri cu tratatul de mic trafic la frontieră. Când va intră în vigoare?
– Procedurile pentru intrarea în vigoare a acordului au fost deja finalizate. În dată de 14 mai anul curent acordul intră în vigoare. Având în vedere că acest acord este important, avem în vedere să organizăm o întâlnire a miniştrilor de Externe român şi ucrainean la unul dintre punctele de trecere a frontierei unde să acorde simbolic primele permise. Aproape câte un milion de oameni de o parte şi altă a frontierei de 30 de kilometri depind de acest acord de mic trafic la frontieră.
– La un moment dat, au apărut rapoarte privind încorporarea cu precădere a cetăţenilor de etnie română din Ucraina. Care este situaţia lor?
– Trebuie să înţelegem de unde a apărut această informaţie, este un element al războiului informaţional. Scopul acestei informaţii a fost să semene neînţelegere, cu atât mai mult având în vedere că între statele noastre a apărut un trend pozitiv. Că să nu vorbesc numai general, aş spune că într-un raion din Cernăuţi unde în proporţie de 90% este populat de etnici români, au fost încorporaţi şi mobilizaţi până la începutul anului curent trei persoane. În raionul respectiv locuiesc 30.000 de cetăţeni, din care peste 90% sunt etnici români.
Şi dacă au fost mobilizaţi nu înseamnă că au fost trimişi carne de tun. Ei sunt la pregătire militară, e posibil după aceea să fie trimişi în zona unde este conflictul sau în altă zona, dar bineînţeles că pentru propagandă a fost un lucru foarte bun să se vorbească despre această.
sursa: ziare.com
