Intrăm în mai, dar CSM încă tace…
Declaraţia respectivă a fost făcută după ce, inițial, Consiliul a refuzat cerințelor insistente ale lui Dumitru Visterniceanu, care este membru al acestei instituții, de a efectua un asemenea control în toată ţara. În cele din urmă, CMC a cedat doar după ce 17 ONG-uri au solicitat acelaşi lucru.
Dar timpul trece şi noi pășim în luna mai, iar la orizont nu se întrevede nici zare de schimbare. Doar în culise, dacă credem unor surse din sistemul judecătoresc, se întâmplă ciudățenii. Ar fi foarte bine de-am spera că sursele noastre greşesc, deoarece, în caz contrar, ar trebui să tragem concluzia că grangurii justiției autohtone nu sunt interesați de a scoate la iveală lacunele prin care este manipulat Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), implementat în RM, în 2009, cu mult fast și cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Mai pe scurt, asta înseamnă că, dacă, Doamne ferește, ajungi în judecată, iar adversarul tău are bani și relații, atunci judecătorul poate fi ales de către acesta. Şi pierderea îţi este garantată!
Totuși, să vedem ce se întâmplă în culise. În primul rând, potrivit surselor noastre, deși hotărârea prin care CSM solicita Centrului de Telecomunicații Speciale (CTS) informații despre distribuirea dosarelor datează cu 10 februarie 2015, aceasta a fost trimisă destinatarului tocmai peste o lună. În al doilea rând, recent, nu se înțelege cu ce ocazie, Ministerul Justiției a solicitat de la CTS printr-un ordin general să ofere asemenea informații în exclusivitate Departamentului de Administrare Judecătorească (DAJ). Prin urmare, ministerul face trimitere la contractul cu privire la implementarea PIGD, încheiat între DAJ și CTS, care stipulează că orice informație din program poate fi oferită doar la solicitarea DAJ.
Poate că şi există o asemenea prevedere în contract, însă, dacă s-ar juca cinstit, nimic nu ar putea exclude din joc CSM – instituția care verifică activitatea sistemului judecătoresc. Dar dacă tocmai acum cineva şi-a amintit despre contractul cu pricina, putem admite că astfel Ministerul Justiției şi CSM încearcă să găsească modalităţi de tergiversare a anunţării rezultatelor controlului aşteptat, până când lumea va uita povestea.
De altfel, ministerul ar trebui să fie foarte interesat de a scoate la iveală adevărul, care ar soluţiona probleme extrem de grave din sistemul nostru judecătoresc. Aici ar trebui să amintim de o altă întâmplare ciudată. În februarie 2015, Victor Micu a anunțat CNA că judecătoarea Svetlana Filincova, vicepreședintele CSJ, şi-ar fi luat în gestiune, cu de la sine putere, 20 de cauze civile. Micu spunea că a aflat acest lucru, după ce ar fi solicitat de la CTS, fără să-şi anunţe colegii din CSM, informații despre manipulările PIGD. Însă, explica el, din cauza volumului mare de lucru, CTS a reușit să verifice doar situaţia de la Curtea Supremă de Justiţie, unde singura vinovată era Filincova… Apare întrebarea: de ce Ministerul Justiției nu i-a interzis lui Micu să încalce contractul dintre DAJ şi CTS, iar acum pune piciorul în prag și își amintește despre acest contract?
De fapt, cazul Filincova trezeşte o mulţime de alte întrebări, care ne conduc la gândul că acesta putea să reprezinte doar un act de răfuială cu judecătoarea. Unu la mână, de ce Micu a solicitat informaţii de la CTS fără ştirea colegilor săi? Doi la mână, să fie Filincova chiar singura magistrată de la CSJ care ar fi manipulat programul de distribuire a dosarelor? Trei la mână, de ce, după ce a obţinut informaţiile despre Filincova, Micu a anunţat CNA cu aceeaşi discreţie? Patru la mână, de ce Micu declara atunci în presă că Filincova este vinovată, fără să ţină cont de prezumţia nevinovăţiei? Cinci la mână, de ce toate atacurile verbale la adresa Svetlanei Filincova au încetat brusc din clipa în care ea și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție?
Interesantă este şi rapiditatea cu care sistemul a scăpat de Filincova. Conform procedurii, în asemenea cazuri, cererea de demisie este examinată de CSM, apoi de Comisia juridică a Parlamentului, după care este discutată în plenul Legislativului. Deşi, de regulă, procedura durează în jur de 10-30 de zile, în acest caz totul s-a rezolvat în trei-patru zile. Ulterior, Filincova a rămas să activeze în calitate de simplă judecătoare şi toţi au uitat de ea…
În această ordine de idei, parcă ar avea dreptate gurile rele, care afirmă că scopul campaniei anti-Filincova nu a fost cel de a descoperi adevărul privind manipularea PIGD, ci de a o constrânge pe judecătoare să-şi elibereze postul. Cu atât mai mult, cu cât șeful Procuraturii Anticorupție, Eduard Harunjen, susține că dosarul respectiv nici nu este pornit contra Svetlanei Filincova, ci pe faptul acțiunilor persoanelor cu funcții de răspundere, care au repartizat unele dosare astfel, încât au ajuns la această judecătoare. Iar în cadrul dosarului, nu există nici un învinuit, ci doar trei angajați ai secretariatului CSJ au calitatea de bănuiţi. Mai mult, potrivit lui Harunjen, procurorii încă nu sunt convinşi că bănuiții au folosit PIGD cu rea-intenţie şi nu au deocamdată nicio probă contra magistratei Filincova.
Mai bine zis, această femeie nu are nicio calitate într-un dosar în care se credea că este cel mai odios personaj. Şi dacă deja cărţile au fost jucate, dosarul va fi clasat peste vreun an din lipsă de probe sau se va sfârşi în judecată, prin condamnarea vreunui amărât de secretar al CSJ la vreun an de detenție condiționat. Cât privește adevărul despre manipularea distribuirii dosarelor în instanțele de judecată, acesta pare-se că va rămâne ascuns. Pentru a limpezi apele, CSM ar putea să anunţe nişte rezultate parțiale ale controlului şi să găsească vreun țap ispășitor printre judecătorii mici. Însă cei mari, care au bani şi pile, vor rămâne cu siguranţă neatinşi, în timp ce sistemul va putrezi în continuare.
În speranța că nu am dreptate, dle Victor Micu, aștept şi eu cu nerăbdare rezultatele controlului. Chiar dacă aştept deja de TREI luni, admit că nici dvs., nici colegii de la CTS nu aţi avut timp să ni le prezentaţi la începutul lui aprilie, deoarece aţi avut de pregătit pască pentru Paști și de cumpărat pomeni pentru Blajini. Dar sărbătorile s-au dus şi mâine-poimâine intrăm în luna a PATRA…