„Există probleme serioase în gestionarea acestor întreprinderi. Pierderile acumulate de întreprinderile de stat au crescut cu 1,5 ori, iar la societățile pe acțiuni s-au dublat în anul 2015 față de 2014. Criteriile de numire a directorilor de întreprinderi proprietate publică nu sunt transparente, iar în funcții sunt numite rudele demnitarilor și politicienilor. Nu putem vorbi de nici un fel de sistem de filtrare meritocratică a corpului managerial. Avem peste 400 de întreprinderi total nefuncționale”, a explicat Ianina Spinei, expertă Transparency Internaţional Moldova.
Întreprinderile statului sunt penetrate de corupție, ilegalități fiscale și transferuri suspecte de terenuri și proprietăți aflate în gestiune, dar foarte puține întreprinderi oferă suficiente date despre starea lor financiară și patrimonială. Transparența este un lux pe care aceste întrerprinderi nu și-o permit. Respectiv, nu avem suficiente date despre numele administratorilor, bugete, audit, fondatorii, contracte de achiziții. ”Avem 400 de întreprinderi ale statului care sunt nefuncţionale din lipsa mijloacelor circulante, serviciile lor nu sunt competitive. Faptul că ele nu lucrează există riscul că activele lor vor fi înstrăinate fraudulos”, a precizat Spinei.
Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță susține că statul trebuie să delimiteze foarte clar în noua lege care sunt bunurile supuse ori pregătite pentru privatizate, vândute sau gajate. În prezent există o practică vicioasă de a contracta credite de la băncile comerciale, iar de cele mai mult ori valoarea împrumuturilor o depășește pe cea a activelor (în prezent, datoriile contractate se cifrează la cca 15 miliarde de lei). În plus, expertul remarcă și existența unor situații de conflicte interese. Pe de o parte un minister este responsabil de elaborarea de politici și crearea unor condiții egale de activitate și concurență a businessului, iar pe de altă parte, tot acest minister are pretenția de a gestiona în mod corect anumite întreprinderile stat în domeniul său de supraveghere. Cel mai clar exemplu este Moldtelecom, dar sunt și altele, care confirmă această nefericită practică care contravine concurenței libere, dar și spiritului de piață funcțională.
„Statul trebuie să-și stabilească o strategie clară și bine gândită față de domeniul proprietăților poublice. Avem mai multe exemple în care prin intermediul unor șmecherii și mișmașuri, managerii de întreprinderi au reușit să distrugă de fapt întreprinderile în proprietate de stat, pricopsindu-se cu resurse substanțiale pentru sine și familiile lor. Presa de investigație raportează aproape săptămânal despre aceste cazuri, iar organele de anchetă penală nu ajung la făptașii care compromit prin faptele lor sectorul public”.
„Deși există o legislație națională, care prevede virarea dividendelor în bugetul de stat, banii sunt adesea folosiți la finanțarea campaniilor electorale în favoarea unor partide aflate la guvernare. Există temeri cu privire la deciziile de amalgare a unor întreprinderi de stat. Drept exemplu ar servi decizia de fuzionare a întreprinderilor Serviciul Stării Civile, Camera de Stat și Camera de Licențiere cu „Registru”, care ar putea crea un adevărat haos în sistem, un haos convenabil unor grupuri de interese. „Este incorect ca funcțiile care trebuie să le îndeplinească statul să fie reorganizate pentru că astfel se creează zona de risc, inclusiv înstrăinarea proprietății. Avem o sumedenie de rapoarte de la CC, care indică abateri grave a întreprinderii, creditele folosite la recreditarea unor agenți economici.”, a concluzionat Veaceslav Negruța, expert Transperency International.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
