Până la Vladimir Voronin, niciun demnitar moldovean nu ieșea la vânat în rezervațiile științifice, iar omorul din Pădurea Domnească este o consecință a preluării de către guvernarea AIE a celor mai vicioase practici comuniste în domeniul mediului. După 2001, comuniștii au comis ilegalități de proporții pentru a permite demnitarilor să vâneze în rezervații. Deși au promis o Moldovă fără comuniști, membrii AIE nu au făcut ordine în acest domeniu – ilegalitățile comuniștilor le-au căzut și lor, probabil, cu tronc la inimă…
 
Rezervațiile „Codru” (supr. 5177 ha), „Pădurea Domnească” (6032 ha), „Plaiul Fagului” (5642 ha), „Prutul de Jos” (1691 ha) și „Iagorlâc” (836 ha) sunt rezervații științifice. Despre aceasta au anunțat zilele trecute și Agenția „Moldsilva”, printr-un comunicat de presă, și ministrul Dorin Recean, care se referea la dosarul pornit de MAI în privința vânătorii ilegale din 23 decembrie 2012, la care a fost ucis Sorin Paciu. De fapt, așa prevede și Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, adoptată în 1998 care, deși este încălcată flagrant, a rămas în vigoare și astăzi. Conform legii, rezervațiile științifice sunt finanțate din bugetul de stat, se subordonează Ministerului Mediului și pe teritoriul lor este interzisă activitatea economică, vânatul, aflarea persoanelor străine, cu excepția lucrătorilor științifici. În aceste rezervații, se permite doar reglarea selectivă a numărului de animale, pentru menținerea echilibrului ecologic. Aceleași prevederi le conțin și Regulamentul cu privire la rezervațiile științifice, și Regulamentul gospodăriei cinegetice.  

„Pe alde Voronin întrebați-i”

Cu toate acestea, cele cinci rezervații sunt înregistrate oficial nu ca științifice, ci ca naturale. La mijloc e o șmecherie gândită pe timpul lui Lucinschi și preluată apoi de comuniști. Astfel, deși Legea din 1998 obliga guvernul să transmită rezervațiile menționate în gestiunea Ministerului Mediului, în 1999 executivul le-a subordonat în mod abuziv Agenției „Moldsilva”. Iar în 2001, după venirea la putere a PCRM, guvernul Tarlev și-a șters picioarele de lege, schimbând cu de la sine putere statutul rezervațiilor din științifice în naturale, chiar dacă nicio hotărâre de guvern nu poate să abroge o lege. În 2003, Curtea de Conturi a recomandat ca rezervațiile să fie trecute în gestiunea ministerului, dar fără folos… Căutat de TIMPUL pentru a ne explica cu ce drept a abrogat o lege, Vasile Tarlev nu a răspuns la apelurile noastre.

Așa am ajuns la situația de astăzi, când oficialii numesc rezervațiile ba științifice, ba naturale, după cum le vrea mușchiul. După dubioasa hotărâre a guvernului Tarlev, acestea activau ca naturale, rămânând înregistrate ca științifice. Iar după 2005, ele și-au schimbat statutul oficial în rezervații naturale, deși în hotărârile de guvern cu privire la reglementarea vânătorii figurează și astăzi ca științifice. „Suntem rezervație naturală, dar nici eu nu prea înțeleg cum stau lucrurile. Avem dreptul la activitate economică după statut, dar nu după lege. Pe alde Voronin întrebați-i. Au făcut așa, ca să le fie lor mai bine”, consideră Ion Delian, directorul rezervației „Prutul de Jos”.

Nu au interesat pe nimeni nici alte probleme majore create astfel rezervațiilor. Lipsite pur și simplu de un cadru legislativ și lăsate la discreția „Moldsilva”, acestea au fost trecute colac peste pupăză la autofinanțare. Firește că astfel statul s-a spălat pe mâini în privința finanțării lor, chiar dacă această decizie contravine nu numai legislației naționale, dar și convențiilor internaționale în domeniul mediului, la care RM face parte, care prevăd interzicerea activității economice în ariile protejate. O dovadă în plus este și faptul că, în anii 2002-2003, „Codrii”, „Plaiul Fagului” și „Pădurea Domnească” (vezi foto) au primit de la buget ZERO bani. În alți ani, rezervațiile primesc de la stat câte 5-10% din cheltuielile necesare. Nici banii alocați Agenției „Moldsilva” de la bugetul de stat nu prea ajung aici, deoarece sunt destinați pentru lucrări de producere, care sunt interzise pe teritoriul rezervațiilor…

„Moldsilva” vs. Duca

Președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca, membru al guvernului Filat, care în 2001-2004 a fost ministru al Mediului, a solicitat încă atunci cabinetului de miniștri să-și abroge hotărârile ilegale, însă nimeni nu l-a luat în serios. „Ei au făcut tot ce-au vrut, prin hotărâri nelegitime. Am optat pentru respectarea legii, dar m-am ciocnit de „Moldsilva”, care are lobby în fața celor care iau decizii. E clar că, mai întâi de toate, este vorba de vânătorile domnești, fiindcă, dacă în rezervațiile naturale mai poți vâna, în cele științifice e strict interzis”, susține Duca.
De cealaltă parte, reprezentanții „Moldsilva” se apără hotărâți. Potrivit lui Petru Rotaru, șef de direcție la Agenție, rezervațiile noastre sunt prea mari pentru a activa ca științifice, iar Ministerul Mediului n-ar avea potenţial pentru a le gestiona. „După clasificarea Uniunii Internaționale a Naturii, zona integrală, pe care au loc cercetările științifice, trebuie să conțină 75% din suprafața rezervației. Singura soluție ar fi armonizarea legislației”, susţine Rotaru. De aceeași părere este și Dumitru Galupa, directorul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), care consideră că denumirea rezervațiilor este o contradicție ce ține mai mult de formă decât de conținut. „La noi, legislația de mediu este confuză și trebuie ajustată la cea internațională. Definiția de rezervație științifică se referă la spații mult mai restrânse, unde se impune un regim strict de protejare. În Cehia sau Slovacia există rezervații științifice de câte 10-20 ha”, afirmă Galupa.

„Ce aberație și abordare primitivă! Ei nici nu știu ce se întâmplă în lume!”, este replica academicianului Duca. El se arată convins că Ministerul Mediului ar putea întreține rezervațiile din fondul ecologic, care constituie 340 mln. lei. „Dacă cineva spune că nu e chip de folosit acești bani, e un pretext de a face rău. Singura țară fără rezervații științifice este RM. Noi le avem doar în lege, nu și în realitate. Sper că măcar acum, după tragicul eveniment de la „Pădurea Domnească”, chiar și premierul își va schimba poziția și va trece rezervațiile în subordinea ministerului”, precizează președintele Academiei. Aceeași părere este împărtășită și de către fostul director al „Moldsilva”, Gheorghe Vdovâi: „Faptul că rezervațiile se află la autofinanțare este o tragedie. În finanțarea Agenției fiind un haos nemaipomenit, cred că rezervațiile trebuie trecute la minister, iar activitatea lor – să fie redusă la știință. Fondul ecologic are toate posibilitățile ca să le ia sub protecție”.

Orice demnitar este „vânător experimentat”

Chiar și în rezervațiile naturale este permis doar vânatul de selecție și de reglare numerică, care până la Voronin se făcea doar de către specialiștii locali. Vânătoarea de selecție presupune capturarea animalelor bătrâne, bolnave sau cu alte defecte, iar la cea de reglare numerică se extrag capetele care depășesc numărul optim de animale pe care rezervația poate să le întrețină. La aceste vânători este permisă folosirea armei ghintuite și se interzise împușcarea femelelor. Din hotărârile de guvern despre deschiderea sezonului de vânătoare, emise în fiece an, rezultă că cei mai mulți mistreți sunt în „Pădurea Domnească”. Anul acesta aici a fost permisă vânarea a 35 de mistreți, iar anul trecut a 60.

Șiretlicul la care a recurs Popușoi pentru a permite accesul lui Voronin la porci a reprezentat o altă nelegiuire, care ne-a condus la omorul din 23 decembrie 2012. În ordinul privind deschiderea sezonului de vânătoare, Popușoi a adăugat că vânatul de selecție și reglare numerică se efectuează de către reprezentanții rezervațiilor cu ajutorul vânătorilor experimentați. Această sintagmă, la prima vedere nevinovată, permite până în prezent oricărui demnitar să vâneze în rezervațiile științifice, deoarece nicăieri nu se stipulează ce calități trebuie să aibă un astfel de vânător. Chiar dacă Voronin a plecat de la putere, sintagma este utilizată până în prezent în ordinele șefiilor „Moldsilva”.

„Alde Pleșca și alții nu deosebesc nici femela de mascul”

„Anterior, când era nevoie de a face reglări numerice sau de gen, pădurarii de vânătoare din rezervații extrăgeau animalele la recomandările Institutului de Zoologie al Academiei. Atunci în aceste zone nu putea intra oricine, dar acum, omul care ține arma în mână a treia oară în viață este vânător experimentat (aluzie la Ion Pleșca, președintele Curții de Apel – n.n.). Situația e mai complicată decât se pare. Acolo tot timpul se fac încălcări. În alte țări, pentru a obține drept de vânător, trebuie să treci cursuri speciale, dar la noi, o parte din vânătorii care au fost la Pădurea Domnească, ca alde Pleșca și alții, nici nu pot deosebi femela de mascul”, consideră Gheorghe Vdovâi.

Din păcate, nu l-am găsit pe Popușoi, ca să ne descifreze misterioasa expresie. Nici pe Denis Eremciuc, directorul de la Pădurea Domnească, ca să ne explice cine, la 23 decembrie, a verificat cât de experimentați sunt participanții la tragica vânătoare. În schimb, Oleg Ciocoi, președintele Asociației Vânătorilor din Moldova, este de părere că „vânatul este o boală a demnitarilor, iar introducerea sintagmei vânători experimentați este o posibilitate de a organiza vânători pentru VIP-uri. Unii, ajungând la putere, își iau permis de vânător, se duc la vânătoare și stau acolo ca cioara albă, ca să fie în rând cu alții. Dar în realitate, nu există niciun indice după care am putea aprecia experiența vânătorului”. Ciocoi susține că vicepreședintele Curții de Apel, Gheorghe Crețu, suspectat de omorul lui Sorin Paciu, este un vânător foarte bun, spre deosebite de Pleșca și Zubco. „Pe Crețu îl știu de mai mult de 10 ani ca pe un om adecvat, pasionat de vânătoare. Alteori el era și instructor, dar s-a întâmplat… Pleșca e membru al Asociației, dar ieșea foarte rar la vânătoare. Zubco, cu atât mai mult, vânează de câțiva ani”, afirmă Ciocoi. Afirmațiile sale au fost confirmate zilele trecute de însuși Pleșca, care declara presei: „A treia oară am fost în viață la vânătoare. Nu am frecventat anterior vânătoarea. Și dl Zubco la fel ca mine”.

Deși este un bun vânător, iar alteori am înțeles că fusese și instructor la vânătoare, judecătorul Crețu a încălcat legea la 23 decembrie, infracțiune ce a costat viața unui om. Amintim că el a folosit cartușe cu trei poșuri, interzise și în RM, și în UE, și în Rusia. Potrivit experților, acestea sunt foarte periculoase pentru cei din jur, fiindcă pot ricoșa în diferite părți la tragere, după cum s-a întâmplat și la 23 decembrie.

„Da, vânător experimentat, mă rog…”

Acea vânătoare putea să nu aibă loc, dacă actualul director al „Moldsilva”, Ion Lupu, n-ar fi inclus sintagma lui Popușoi în ordinul privind vânătoarea de mistreți pentru acest an. De aceea, l-am rugat pe Lupu să ne lămurească măcar el ce ar însemna vânător experimentat, dar am primit un răspuns foarte vag: „Ce înseamnă? Nici eu nu știu ce înseamnă”. Totuși, el a recunoscut că expresia este defectuoasă, încercând să-și găsească o scuză: „Acolo nimeni nu vă întreabă dacă aveți experiență. Nici eu nu pot să-i apreciez care-s cu experiență. Eu cred că această expresie ar trebui scoasă, că nu relevă nimic. Eu cred că… Adică… sunt niște chestii. La Pădurea Domnească sunt foarte mulți porci și, dacă-i lași, se bagă în lanurile de popușoaie”. Ne-am interesat de ce a semnat un ordin fără să înțeleagă despre ce este vorba în el, însă Lupu oricum nu a găsit un răspuns clar: „Asta, mă rog, deh… Adică trebuie să fie vânători care cât de cât au cunoștințe, adică ce înseamnă femelă, și să nu tragă în viitorul familiei. Asta cam ar fi… Da, vânător experimentat, mă rog… ”. Întrebat dacă va mai semna astfel de ordine, Lupu nu știa ce să ne spună: „…Vedem. Vedeți că ne fac probleme de la o… Adică nu cred că-s probleme, căci până la urmă eu nu știu cine poate demonstra care vânător este experimentat. Poate și noi n-am atras atenția când am scris, dar asta e…”.

„Vânătorile de selecție și reglare numerică sunt foarte utile”

La rândul său, ministrul Mediului, Gheorghe Șalaru, ne spune că vânătorile de reglare numerică sunt foarte utile și trebuie să aibă loc în continuare. „Dacă la aceste vânători sunt admise și persoane sus-puse, dar fără experiență, este problema „Moldsilva”, care emite astfel de ordine. Un lucru est cert, că la Pădurea Domnească avem un număr de mistreți mult mai mare decât cel care poate fi întreținut. Există riscul ca porcii să iasă din pădure și să devasteze culturile agricole ale cetățenilor. De aceea, vânătorile de reglare ne permit să facem o echilibrare a sistemului ecologic și a fondului cinegetic. Eu nu cred că orice demnitar este vânător experimentat, dar cred că există și printre demnitari astfel de vânători. Fără a face retorică politică, să ne gândim cu adevărat la ecosistem”, susține ministrul.

Cât privește statutul rezervațiilor, Șalaru optează pentru o variantă de compromis, ca acestea să se numească „științifico-naturale”. „Cei care spun că nu dispunem de condiții pentru asemenea rezervații sunt predispuși să le mențină în regim de autogestiune. Dar nu este corect. Am putea avea rezervații naturale cu o zonă integră pentru cercetări științifice, unde nu trebuie de atins nimic. Dacă copacul putrezește și cade jos, să rămână acolo, pe loc. Numai așa vom avea o apropiere de pădurea virgină. Oricum, este inadmisibil să tăiem pădurea din rezervații pentru profit economic”. În opinia ministrului, Legea din 1998 a fost încălcată, deoarece cineva a avut interesul de a se renunța la activitatea științifică în rezervații. „A existat așa o doleanță, dar ministerul rămâne pe poziția sa. Noi trebuie să păstrăm zonele în care să diminuăm la maximum implicarea factorului uman, ceea ce ne-ar asigura cu adevărat cercetarea științifică. Atâta timp cât nu vom livra din buget surse destule pentru întreținerea rezervațiilor, va rămâne loc pentru activități economice sau tăieri ilicite. Este necesară și o reformă a administrației publice centrale, inclusiv a ministerului și a „Moldsilva”. Ministerul să se numească „și al resurselor naturale”, căci una din condițiile existenței noastre este să contribuim la utilizarea durabilă a acestor resurse. Atunci pădurile ar putea să treacă în gestiunea ministerului, cu tot cu ariile protejate, și să identificăm banii pentru întreținerea rezervațiilor din bugetul de stat”, punctează Șalaru.

Ceilalți vânători sunt discriminați

Conchidem că vânătoarea din 23 decembrie 2012 a scos la iveală faptul că, în RM, legile în domeniul mediului se încalcă deschis de către toți cei interesați, iar rezervațiile științifice au ajuns să fie folosite doar ca păduri alese pentru vânătorile boierilor. Acest lucru ar trebui să pună pe jar conducerea statului și să atragă atenția instituțiilor internaționale, de care depindem în procesul de integrare europeană. Pentru că este vorba despre o crimă atât față de natură, cât și față de societate, așa cum toți cetățenii de rând sunt astfel discriminați. Dacă un om simplu, care vrea să vâneze mistreți, achită 2500 de lei numai pentru licența la vânarea unui animal, iar dacă timp de două zile nu vânează nimic, licența i se retrage, demnitarii noștri se duc la vânători de degeaba în rezervațiile științifice, fiind găzduiți în aceste muzee ale naturii nici mai mult, nici mai puțin, în calitate de vânători experimentați…