Se pare că mentalitatea moldovenilor obișnuiți doar cu munci sezoniere și fluctuațiile mari de personal dau mari bătăi de cap investitorilor străini.

Anul trecut, la Vulcănești, în Zona Antreprenoriatului Liber (ZAL) „Valcaneș”, a fost dată în exploatare o uzină de producere a plasei din fibră de sticlă. Volumul investițiilor acestui proiect a constituit 2,5 milioane dolari. Cu toate acestea, la numai jumătate de an de la deschiderea uzinei, investitorii spun că rezultatele sunt deja negative, iar principalul impediment este lipsa de personal.

Industria, neatractivă pentru moldoveni

„Nu avem brațe de muncă, nu neapărat calificate pentru că le calificăm noi la locul de muncă, dar ducem lipsă de oameni care să muncească. Noi producem plasă de construcții, deci nu e o meserie extrem de grea, se învață la locul de muncă peste tot în toată lumea doar să vină oamenii. Procesul este foarte simplu, pentru că mașinile merg singure, dar trebuie să stea cineva să le supravegheze, dacă se rupe un fir să-l lege, să mai facă reglaje acolo unde firul nu intră cum trebuie. Nu ridică nimic, nu sapă șanțuri, nu sunt munci grele, trebuie doar atenție. Cu toate acestea, ne confruntăm cu o mare fluctuație de personal. Lumea pleacă pentru că a venit perioada în care se strânge recolta și merg la câmp, la munci agricole. Aici e vorba mai mult de mentalitatea oamenilor din mediul rural, aspect care nu s-a luat în calcul la momentul alegerii locației fabricii”, remarcă Cătălin Moisuc, director general al uzinei.

În lipsa angajaților, uzina funcționează la capacitate minimă

Potrivit lui, în prezent aici muncesc o sută de oameni, deși ar fi nevoie de un număr dublu de angajați. „Noi săptămâna viitoare vom primi echipamente pentru a mări cu 30% capacitatea de producție, dar pentru aceasta ne trebuie de două ori mai mulți lucrători. Totuși, una este capacitatea utilajelor, și alta e ce putem produce pentru că atâția oameni avem. Dacă aveți un parc de zece mașini, și doar un șofer, funcționează o mașină, deși teoretic, capacitatea ar fi de zece ori mai mare. Prin urmare, și noi putem produce teoretic, lunar, până la 2,5 milioane de metri pătrați de plasă, ori acum nu producem atât pentru că nu avem forța de muncă necesară”, menționează directorul, aceasta deși uzina lucrează fără întrerupere șapte zile din șapte, 24 de ore.

Cătălin Moisuc spune că s-a ales un asemenea regim de lucru „ca să nu pierdem cele două zile de weekend, că dacă avem o livrare luni, înseamnă că vineri, dacă nu am terminat ce aveam de făcut trebuie să faci ore suplimentare, ceea ce costă. Dar așa lucrăm șapte zile din șapte cu patru echipe care se rotesc în permanență ca să-și facă numărul legal de ore, și putem avea continuitate, putem livra și sâmbăta pentru că vama lucrează”, conchide acesta. Și în aceste condiții, uzina nu poate funcționa la capacitate maximă. Dacă în mod normal trebuie să fie un muncitor la patru mașini, acum tot în acest regim se lucrează, doar că o parte din mașini stau.

Investitorii optează pentru implicarea statului

Investitorii spun că au nevoie de sprijinul statului în acest sens, pentru a pregăti cadrele necesare și pentru a educa tineri apți să muncească într-o industrie. „Este importantă schimbarea mentalității, de a trece la o mentalitate industrială, productivă, și nu sezonieră, cum sunt oamenii care lucrează în agricultură. Dacă e vremea bună, ei ies în câmp, dacă nu, stau acasă. Noi mergem pe ideea de a crea industrii în zona aceasta ceea ce înseamnă să respecți proceduri, calitate, să fii responsabil, să vii la program. E o mare diferență între o activitate în agricultură și alta în industrie. Eu discutând cu moldoveni, mi-e greu să-i fac să înțeleagă că altul trebuie să fie comportamentul”, a conchis Cătălin Moisuc.
Potrivit lui, deși Moldova este un teren atractiv pentru investiții, dacă moldovenii nu-și vor schimba atitudinea, nu va putea fi dezvoltată o industrie viabilă. Mai mult, investitorii sunt gata să asigure și cazarea ori transportul angajaților, doar pentru a putea asigura funcționarea uzinei.

ZAL „Valcaneș” a fost creată în anul 1998. În prezent, în zona liberă sunt înregistrați 34 de rezidenți, dintre care 20 sunt întreprinderi cu capital străin. În anul 2012 volumul vânzărilor nete în zona liberă a constituit 187 milioane lei. Iar în primul trimestru al anului 2013, volumul vânzărilor producției industriale a depășit cifra de 53 milioane lei, cu 50% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.